Revista Didactică Genesis > 2017 > Tema lunii: Evaluarea > Aventurile furnicuței Riri

Aventurile furnicuței Riri

Vote This Post DownVote This Post Up (No Ratings Yet)
Se încarcă...

Povestea pe care urmează să o citiți a fost folosită pe parcursul săptămânii în care am studiat despre insecte. Tema a început cu o activitate de cunoaștere a mediului, activitate în care ne-am concentrat în observarea albinei, cu ajutorul furnicuței Riri, personajul central al temei. Am continuat săptămâna cu o activitate matematică, desfășurată cu un joc didactic ce a vizat evaluarea cunoștințelor privind numerația în limitele 1-5. În timpul activității de educare a limbajului ne-am jucat jocul „Ce știi despre?”, iar copiii au avut drept sarcină să spună câteva cuvinte despre insecta ilustrată pe jeton. La activitatea de educație plastică, cei mici au modelat o omidă colorată, și-au ales ei culorile, iar plastilina a prins în mâinile lor mici și fermecate forma unei omiduțe haioase.

„Dragi copii, săptămâna această vom pătrunde în lumea minunată a insectelor alături de Riri furnicuța. Riri este o furnicuța foarte harnică, ea locuiește într-un mușuroi situat în pădurea fermecată. Viața în mușuroi este foarte activă. Furnicuțele muncesc zi și noapte, neîncetat, de primăvara până toamna pentru a-și strânge provizii ce le vor fi folositoare iarna. Iarna, mușuroiul își închide porțile, iar furnicuțele rămân acolo până primăvara, se hrănesc cu ce au strâns în celelalte anotimpuri și se distrează de zor, că doar au muncit destul. Hrana este adunată din pădure și adusă în mușuroi, unde se depozitează în cămară, la păstrare.

După cum vă spuneam, viața în mușuroi este minunată, însă Riri își dorește să aibă foarte mulți prieteni și să afle cât mai multe despre viața celorlalte surate ale sale, insecte: albinuțe, fluturași și buburuze. Cele mai multe lucruri știa despre greieri. Of, greierii ăștia, tare leneși mai erau, în special Cri-Cri, greierele cel dolofan, care venea tot timpul să ceară de mâncare la început de iarnă. Știți voi copilași ce face greierele? Toată vara cântă la chitară și nu-i pasă, iar când apare frigul , dă buzna la ușa mușuroiului și cere de mâncare. Deși Cri-Cri o supără destul de des pe Riri, ei au devenit buni prieteni. Într-o bună zi, Riri se trezi dis-de-dimineață, se spălă pe față și împreună cu surorile sale, furnicuțele, a plecat după hrană. Pe drum a dat nas în nas cu Cri-Cri, care cânta de zor la umbra unui copac. Văzând Riri că Cri-Cri nu are niciun gând să-și caute hrană, îl invită să o însoțească într-o aventură printre firele de iarbă, unde să descopere câte ceva despre insectele din pădure. Cu această ocazie furnicuța noastră își dorea ca prietenul său să învețe câte ceva din cele ce va vedea și să înțeleagă că fără muncă nu va reuși.

Cum greierașului îi plăcea la nebunie să se plimbe, acceptă de îndată să o însoțească pe Riri. Mergând ei de zor prin pădure se întâlniră deodată cu o buburuză. Aceasta se prezentă: numele său era Rozica. Buburuza Rozica era tare vorbăreață și prinse să îi întrebe pe cei doi ce făceau prin pădure. Riri îi povesti Rozicăi că își doreau să afle de la insectele pe care le întâlnesc câte ceva despre viața lor și rolul lor în natură. Și cum buburuzei îi plăcea tare mult să povestească le spuse câte și mai câte despre viața sa și a celorlalte buburuze. Dar cel mai important lucru pe care l-au aflat a fost că buburuzele sunt un soi de ajutor al grădinarilor, căci ele apără plantele de grădină mâncând toate insectele dăunătoare. Foarte interesant! Deci buburuza este o insectă tare harnică! Mergând tot așa, cei doi o întâlniră pe Zumzi, albinuța. Vai , știți și voi copii cât de harnice sunt albinele și cât de importante sunt ele în natură? Zumzi se oferi să îi invite pe cei doi prieteni să viziteze stupul albinuțelor. Odată ajunși la intrarea în stup, cei doi invitați au fost întâmpinați de Regina stupului, Matca, ce se oferi să le facă un tur al stupului. În stup Riri și Cri-Cri au văzut camera de lucru a albinuțelor, unde pregăteau mierea și camerele unde dormeau puiuții de albine. La final au ajuns în fagurii unde era depozitată mierea, cei doi au degustat-o, apoi și-au luat la revedere de la noii lor prieteni și au plecat mai departe. Pe drum spre casă, căci seara se apropria și trebuiau să se întoarcă,  Cri-Cri îi spuse furnicuței că a fost foarte impresionat de cât de harnice au fost insectele întâlnite până acum și că se va strădui și el să se apuce de treabă. Pe drumul de întoarce îl întâlniră pe fluturaș, o minunăție de insectă, cu aripile colorate ce se oferi să îi conducă până acasă. În tot acest timp, fluturașul le-a povestit despre aventurile sale din locurile pe care le vizitase, căci fluturilor le place să zboare în locuri calde și pline cu floricele, pentru a se hrăni cu nectarul lor. Când au ajuns la mușuroi, cei trei se despărțiră, și-au luat la revedere și și-au promis să se revadă curând. După călătoria făcută Cri-Cri s-a pus serios pe treabă și uneori se întâlnea cu Riri la strânsul proviziilor”.