Revista Didactică Genesis > 2017 > Tema lunii: Evaluarea > Cum îi pregătim din punct de vedere emoțional pe elevi pentru a face față evaluărilor

Cum îi pregătim din punct de vedere emoțional pe elevi pentru a face față evaluărilor

Vote This Post DownVote This Post Up (No Ratings Yet)
Se încarcă...

În viața de zi cu zi, fie că desfășori anumite activități, fie că ești simplu participant sau formulezi anumite opinii despre diverse situații, este aproape imposibil să nu te lovești de termenul “ evaluare”.

Evaluăm calitatea vieții, felul în care evoluăm, cât de bine facem față stresului, nivelul cunoștințelor unei persoane și putem astfel enumera o mulțime de alți factori, ai satisfacției sau insatisfacției.

În mediul școlar, evaluarea, parte a triadei “predare-învățare-evaluare”, reprezintă un important reper, fără de care procesul instructiv-educativ nu s-ar putea desfășura. Nimic nepotrivit până în acest moment. Lucrurile, însă, par să se complice din momentul în care uităm ce aspect urmărim prin aplicarea testelor de verificare, cărei categorii de vârstă ne adresăm, dar mai ales, cum îi pregătim pe elevi, emotional, pentru “a face față evaluărilor”.

Copilul, încă de la apariția sa pe lume, în primele 60 de secunde, este evaluat de catre medicii care notează o serie de aspecte importante folosind sistemul de notare APGAR. Putem astfel să observăm că, imediat ce venim pe lume, suntem notați și supuși evaluării. Cu alte cuvinte, evaluare reprezintă un indice important, întâlnit de-a lungul vieții.

Evaluarea îl însoțește pe copil, pe tot parcursul vieții, cu toate că acest aspect pare să nu reprezinte o problemă dacă știm cum să expunem copilul. Evaluarea nu trebuie să reprezinte o formă de “pedeapsă”, cum bine știm că se întâmplă în anumite situații, când elevii nu sunt ascultători sau se conformează mai puțin anumitor reguli.

La începutul clasei I, în momentul în care am oferit carnetele de elev, le-am explicat copiilor ce reprezintă acestea și am discutat totodată, ce reprezintă calificativele pe care le vor primi la fiecare evaluare/verificare pe care o vor susține. Înainte de a le spune eu ce înseamnă, i-am întrebat pe ei ce cred că sunt calificativele sau ce reprezintă ele, ce “măsoară”.

Răspunsurile au fost următoarele:

  1. Cât de deștepți suntem;
  2. Un fel de note mai mici, înainte de gimnaziu;
  3. Cât au învățat copiii/cum s-au purtat;
  4. Cât de bine învățăm;

Urmărind răspunsurile oferite de elevi, reiese că, într-adevăr, evaluarea reprezintă un factor generator de stres și nu numai, conceptul de calificativ distorsionează total imaginea pe care copiii o au despre ei înșiși și mai ales stima de sine.

De aceea, am formulat în cele ce urmează, câteva recomandări pe care le consider potrivite atât pentru evaluator cât și pentru cel evaluat.

  • Evaluarea nu trebuie prezentată elevilor, în special celor mici, ca fiind ceva extrem de dificil și trebuie foarte mult să se țină cont de o serie de aspecte atunci când realizăm testele prin care îi evaluăm pe elevi.
  • Pregătirea emoțională a elevilor pentru evaluare se realizează de către cadrul didactic care predă disciplina respectivă, chiar dacă nu este el evaluatorul și constă în transmiterea de gânduri pozitive elevilor, încurajarea lor prin exemple concrete, din timpul orelor de consolidare, când s-au descurcat excelent, când au oferite răspunsuri foarte bune, au formulat opinii personale, creative, etc, aspecte care îi vor determina pe elevii mici/mari să se detașeze de emoțiile negative, ce le conferă nesiguranță și mai ales temerea că nu s-ar putea descurca să rezolve corect sarcina de lucru;
  • Formularea itemilor și a cerințelor să fie clară și în concordanță cu noțiunile transmise elevilor;
  • Sarcinile de lucru să fie adecvate din punct de vedere al conținuturilor predate/asimilate, permițând elevilor rezolvarea lor cu ușurință.

* Nu vom da elevilor sarcini de lucru care nu au fost consolidate în clasă sau cunoștințe care nu au fost transmise; nu ne dorim să-i facem pe elevi să creadă că nu sunt pregătiți sau că nu știu.

  • Vom pune accent pe ceea ce au rezolvat corect, fără a evidenția greșelile.
  • Le vom explica că nu este importantă nota/calificativul, ci faptul că au reușit să se concentreze asupra rezolvării sarcinii de lucru;
  • Vom încerca să le explicăm că evaluarea este de fapt o verificare/autoverificare a ceea ce știm, dar mai ales a modului în care aplicăm ceea ce cunoaștem, de aceea trebuie să urmărim aplicabilitatea cunoștințelor transmise și mai puțin reproducerea lor.
  • Discuțiile referitoare la calificativele/notele primite precum și punctajul obținut, se vor face individual;

Evaluarea trebuie privită obiectiv și e bine să fie centrată pe ceea ce știe fiecare copil, făcându-l pe acesta să conștientizeze, cu ajutorul adultului, ceea ce îi este necunoscut și urmează să cunoască, pornind de la ceea ce știe.