Algoritmizarea matematicii, esențială în procesul de învățare

Metodă frecvent utilizată în cadrul activității didactice la matematică, algoritmizarea presupune existența unor scheme logice care să permită rezolvarea unor sarcini de lucru. Conform specialiștilor în metodică, algoritmii reprezintă un grupaj de scheme procedurale, o suită de operații standard prin parcurgerea cărora se rezolvă o serie mai largă de probleme asemănătoare.

Algoritmizarea reprezintă o metoda didactică de învățământ care angajează un lanț de exerciții dirijate, integrate la nivelul unei scheme de acțiune didactică standardizată, care urmărește îndeplinirea sarcinii de instruire în limitele demersului prescris de profesor în sens univoc.

Reușita metodei depinde de capacitatea algoritmilor pedagogici aleși de a interveni ca modele operaționale care eficientizează activitatea de învățare prin intermediul aplicării unor reguli, formule sau coduri de acțiune didactică exacte și riguroase.

Specificul algoritmilor didactici rezultă din contextul pedagogic în care are loc acțiunea automatizată – în alte situații această acțiune nu presupune înțelegerea operațiilor și a mecanismelor sale specifice.

Valorificarea algoritmilor didactici implică raționalizarea procesului de instruire la nivelul unui învățământ programat care conduce elevul spre rezultate pe căile cele mai eficiente. Angajarea lor in acțiuni de instruire programate pe calculator stimulează dezvoltarea psihologică a elevului prin înlănțuirea operațiilor prezentate într-o ordine foarte determinată care permite rezolvarea unei probleme sau a unei clase de probleme. Clasificarea algoritmilor didactici poate fi realizată prin raportarea la criteriul clasic propus de psihologul rus Landa, care vizează conținutul obiectivelor operționale propuse. În această perspectivă pot fi determinate două categorii de algoritmi didactici

algoritmi de identificare, care avansează o listă de întrebări ierarhizate special pentru sesizarea clasei de probleme în vederea elaborării unei anumite clasificări cu valoare de sinteză
algoritmi de rezolvare, care avanseză o succesiune de operații necesare pentru evaluarea exactă a unei situații de instruire în vederea elaborării unei decizii eficiente.

Dezvoltarea acestui criteriu la nivelul sarcinilor de proiectare curentă a lecției permite evidențierea următoarelor tipuri de algoritmi didactici

algoritmi de sistematizare a materiei, aplicabili prin intermediul unor reguli de definire a conceptelor, principiilor, legilor de realizare a judecăților și raționamentelor, de stăpânire a formulelor, de analiză-sinteză a teoriilor
algoritmi de rezolvare a prolemelor, aplicabili prin intermediul unor reguli și ipoteze de lucru, de calcul, de proiectare, de investigație
algoritmi de consolidare a cunoștintelor dobândite, aplicabili prin reguli de proiectare și perfecționare a unor deprinderi intelectuale, sociale sau psihomotorii
algoritmi de optimizare a unor capacități, aplicabili prin reguli de perfecționare a standardelor de rezolvare a unor probleme
algoritmi de creație, aplicabili prin reguli de rezolvare a unor situații problemă, exprimate la nivelul unor tehnici de gândire divergentă productivă
algoritmi de programare a materiei, aplicabili prin reguli de ierarhizare a secvențelor didactice la nivelul unor coduri specifice instruirii programate sau instruirii asistate de calculator

Resursele pedagogice ale metodei algoritmizării pot fi angajate dincolo de limitele caracterului său standardizat. Valențele sale euritice sunt valorificabile pe tot parcursul unei activități didactice. Pentru profesor, aceasta presupune delimitarea momentelor în care însușirea algoritmizată a cunoștințelor solicită deschiderea spre anumite orizonturi de ordin euristic. Ele au ca efect formarea capacității elevului de a elabora treptat propriile sale scheme de instruire algortmizată, aplicabile în diferite circumstanțe didactice sau extradidactice.

Bibliografie

ARDELEAN L. , SECELEAN N – Didactica matematicii-managementul , proiectarea și evaluarea activităților didactice, Universității “ Lucian Blaga“ , Sibiu , 2007
IONESCU M. , RADU I., coordonator – Didactica modernă, Dacia, Cluj-Napoca , 1995
POLYA G. – Descoperirea în matematică, Științifică, București , 1971