Aducând în discuție ceea ce am putea numi ”cea mai mare realizare din cariera de profesor”, cred că unui dascăl îi este foarte greu să facă o nominalizare. De pildă, în fața acestei provocări, mie mi se derulează în minte imagini atât cu foștii, cât și cu actualii mei elevi și trăiesc o panică față […]
Una dintre valorile fundamentale ale vieții este adevărul. Regăsindu-se în toate sferele existențiale, este firesc să constituie și nucleul unui demers didactic. Expresia adevărului în cadrul școlii îmbracă mai multe forme. Dascălul trebuie să prezinte informații, concepte, valori și atitudini corecte, pe de o parte, iar pe de altă parte, trebuie să realizeze evaluarea astfel […]
Discursul despre reforma școlii actuale se referă, în special, la înnoirea și ameliorarea permanentă a ofertei de învățare, pe care sistemul o propune elevului. În acest sens, scopul studierii limbii și literaturii române în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma, progresiv, un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să […]
Lecția este calea de acces spre mintea și inima unui copil, este prilejul dascălului de a sădi valorile vieții, de a construi fundamentul academic ce va transforma sfiala unui copil în puterea unui adult. Literatura de specialitate definește lecția ca formă de bază a organizării muncii instructiv-educative, ce presupune activitatea elevilor sub îndrumarea profesorului în […]
Fiecare copil are ”darul” său, particularitatea ce-i subliniază unicitatea. Dascălul, prin competențele sale și prin mijloacele didactice de care dispune, are menirea de a-i descoperi și de a-i dezvolta potențialul, iar spectacolul calităților este fascinant când se evidențiază prin activități în echipă. Echipa poate fi o expresie a perfecțiunii, dacă elevul are de […]
Unii romancieri interbelici au fost influențați fie de Proust, fie de Gide, influențe care se reflectă în operele acestora, însă vom urmări cu deosebire modelul proustian: Anton HOLBAN, cel mai proustian prozator interbelic Romanul ,,Ioana”(1934) aduce în prim-plan o experiență personală, preponderent subiectivă și inteligentă. Domină trăirile intime, nevoia de autenticitate, nevoia și obsesia pentru […]
Opera lui Marcel Proust a constituit un centru de interes timpuriu pentru români, încă de prin 1920, Mihai Ralea fiind primul exeget care a scris o cronică (,,Scrisori din Paris”) despre scriitorul francez, pe care a publicat-o în revista ,,Viața românească”, remarcând noutatea modelului și stilului proustian. Este interesant faptul că romanul interbelic, prin câțiva […]
Pornind de la conceptul inteligențelor multiple, introdus de H. Gardner în literatura de specialitate, putem discuta azi despre inteligența emoțională( IE). Ca dascăl, observ în cadrul fiecărei ore de curs, manifestarea diferită a elevilor în funcție de emoțiile pe care le trăiesc, în raport cu relațiile profesor-elev, elev-elev, elev-părinte, dar și față de pragul de […]
Credem că un demers psihopedagogic la temă ar trebui să înceapă cu aserțiunea lui V. Pavelcu, care afirma în lucrarea ,,Invitație la cunoașterea de sine” apărută în 1970, că ,,fiecare om , în același timp, seamănă cu toți, seamănă cu unii și nu seamănă cu nimeni”. De aici putem deduce un fapt evident: acțiunea educațională […]
Modalitatea omenirii de a-și explica, fenomenologic lumea, magia urmărea supunerea forțelor naturii; revărsarea în mituri a acestor manifestări, este explicabilă, numai treptele culturale pe care s-au aflat diferitele populații au fost diferite (mituri biblice, babilonice, aztece, incașe, etc.). aici, trebuie să constatăm că, mytos-ul autohton traco-geto-dac, pe vremea lui Ion Creangă, avea un spațiu mult […]
Pentru a ilustra oralitatea artei lui Creangă, analizei se impun mai întâi formele graiului viu: Ș-apoi dă, Doamne, bine; și vorba aceea; hăt bine; ei ei, ce-i de făcut?; scurt și cuprinzător; haidem; de voie, de nevoie; etc., apoi numeroasele onomatopee: hârștie; hai, hai! hai hai!; zvărr, huștiuluc!; zbâr; durai-vurai; teleap – teleap; horp, etc., […]
Zestrea estetică a lui Ion Creangă nu vine pe filiera directă a cărturăriei sale de pe școlile de catiheți ori de pe la Socola, ci vine pe o cale indirectă, populară, pe care s-au modelat și s-au rotunjit împrumuturile milenare de exprimare și de selectare. Ion Creangă a luat de la popor, dar să nu […]