Burlescul și reprezentarea lui în muzica clasică (II)
Dacă ar fi să caracterizezi “muzica clasică” printr-un singur cuvânt, cel mai adesea, acel cuvânt ar fi “seriozitate”. Are, însă, și “neseriozitatea” partea ei de prezență în muzica clasică: burlescul. Creația burlescă franceză nu are un conținut prea stufos de lucrări, însă un exemplu de menționat îl reprezintă Grétry, compozitorul unei “drame burlești” – Matroco. […]