Brainstorming-ul în matematică

Brainstorming-ul este o strategie de predare care dă frâu liber ingeniozității și  îmbunătățește gândirea critică, în special în matematică, în care competențele de gândire superioare ale elevilor trebuie să fie mai dezvoltate. Elevii pot folosi acest lucru pentru a veni cu idei până când grupul decide pentru cea mai bună soluție.

Motivația într-o lecție de matematică este indispensabilă, deși este o necesitate ca toți elevii să fie motivați în mod corespunzător, în special pentru cei slab motivați, profesorul ar trebui să găsească neîncetat modalități noi de a oferi strategii la îndemâna elevului. O modalitate de a face acest lucru este prin intermediul brainstorming-ului. În plus, atunci când un profesor dorește să extindă un subiect, el poate folosi adesea puterea brainstormingului pentru a descoperi conexiunile care nu sunt evidente. De exemplu, un profesor ar putea încheia o lecție despre multipli, solicitându-le elevilor să se gândească la situațiile din viața reală în care utilizarea multiplicării ar fi de ajutor. Profesorul poate, de asemenea, să le ceară elevilor să se gândească deschis la un subiect pentru a genera o mulțime de idei, fără a-și face griji dacă oricare dintre ideile prezentate este rezonabilă sau nu. Profesorul ar putea întreba studenții dintr-un grup mic sau mare, astfel încât împreună să se formeze o listă de răspunsuri pentru o temă dată. Dacă un profesor de matematică speră cu adevărat să elibereze ingeniozitatea și să încurajeze gândirea pozitivă, atunci el trebuie să utilizeze tehnici de brainstorming. Brainstorming-ul este un instrument cheie care se aplică celor mai multe concepte matematice de rezolvare a problemelor simple și complicate. De fapt, strategia de brainstorming este o componentă asumată în multe domenii, nu numai în domeniul educației, ci și în alte sectoare ale societății. Iată câteva reguli de bază pentru profesor:

– Încurajați exprimarea liberă a ideilor. Profesorul explică că ideile tuturor vor fi auzite și înregistrate. Un lucru de clarificat este că singura idee proastă este cea care nu este exprimată. Scopul este gândirea pozitivă.

– Încurajați participarea tuturor. Asigurați-vă că toți cei implicați sau cât mai mulți dintre elevi participă efectiv la proces.

– Evitați expresiile care închid comunicarea cum ar fi  comentarii precum: “Ce idee prostească!”, “Nu aș face asta într-un milion de ani.”

-Sortați rezultatele. Atunci când elevii vor să sorteze, sugerați-le să ia în considerare probabilitatea, impactul, implicațiile, avantajele, dezavantajele și prioritățile rezultatelor. Ceea ce este important este selectarea celor mai bune rezultate / răspunsuri  care conduc la rezolvarea problemei.