Caracteristici ale procesului de predare – învățare în didactica actuală a limbii engleze

Faptul că profesorul joacă un rol foarte important în procesul de predare, iar felul său de a fi, atât din punct de vedere al personalității cât și a felului cum interacționează cu elevii influențează sentimentele pe care aceștia le au față de un anumit obiect și-i fac să învețe mai mult sau mai puțin m-au determinat să tratez această temă în referatul de mai jos. Întotdeauna m-am întrebat ce înseamnă să fiu un profesor bun, ce-i deosebește, în viziunea elevilor, pe profesorii talentați și apreciați de ceilalți profesori, cum trebuie să predau și mai ales ce metode trebuie să adopt astfel încât elevii mei să se descurce cât mai bine în limba engleză. De aceea, la începutul fiecărui an școlar, când primesc o clasă nouă, rog elevii să răspundă în scris la câteva întrebări, printre care: “ Ce calități are, din punctul vostru de vedere, profesorul ideal?” Voi reda mai jos câteva dintre răspunsurile lor, care mi-au plăcut și pe care le-am găsit interesante, deoarece reflectă maturitate în gândire, conștiinciozitate și dorință de a participa activ la educarea și formarea lor:

“Profesorul ideal este cel care tratează elevii ca pe niște adulți și nu doar ca pe recipienți de informații, care se îngrijește ca materia pe care o predă să-și găsească utilitatea în practică, care te învață să gândești decât, să spunem… numărul de cromozomi al musculiței de oțet.” (Cristopher, 17 ani).

“Nu există profesor ideal. De aceea i se spune ideal, nu-i așa? Dar, dacă ar exista, ar fi profesorul care ascultă ce avem de spus, care ar fi corect și nu ar favoriza elevii mai buni, care ar fi foarte bine pregătit și ar ști răspunsul la fiecare lucru pe care îl predă. Aș vrea ca acest profesor să fie un model pentru mine.” (Alex, 16 ani)

Mi-a plăcut ideea enunțată de Cristopher și anume – faptul că elevii sunt recipienți de informație – atât și nimic mai mult. Ani de zile, procesul de predare – învățare a decurs în felul acesta. Profesorii veneau în clasă, făceau prezența (și considerau această activitate drept “warm-up“), începeau să predea, iar elevii trebuiau să învețe (de multe ori mecanic). Mi-aduc aminte și acum că nota era cu atât mai mare cu cât informațiile prezentate erau mai voluminoase. Nu conta că peste o săptămână nu-mi aduceam aminte mai nimic din lecția pentru care primisem 9 sau 10 cu o săptămână înainte.

Dacă în perioada când eram la școală limba engleză se preda fără ca elevii să aibă prea mult șansa de a citi și a asculta texte autentice, în prezent situația este total diferită, întrucât nu trece nici o zi fără ca elevii să nu audă sau să nu citească un text autentic – amintesc aici și beneficiile filmelor în engleză cu sau fără subtitrare și nu dublate în limba română, internetul, muzica și nu în ultimul rând manualele. Multe dintre manualele școlare sunt concepute pe baza celor patru competențe cheie: Reading,Writing, Listening și Speaking. Fiecare unitate din manual prevede, printre altele, vocabular în context și funcții comunicative ale limbii, care ajută atât la formarea abilității de a vorbi fluent în limba engleză și mai ales de a corela într-o manieră cât mai corectă limbajul cu contextul și cu persoana potrivite, cât și la “manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei și în cadrul lucrului în echipă în diferite situații de comunicare“ (Programa Școlară pentru Limba Engleză pentru clasa a IX-a, Limba Modernă 1, din 09.03.2004). Voi da următorul exemplu, în care, pentru fiecare situație sunt enumerate câteva modalități de a începe:

a) Agreeing and Giving Reasons / A fi de acord și a da argumente

That’s very true, because … / Este foarte adevărat, deoarece…;
Right, especially if… / Corect, mai ales dacă…;
Positively, because… / Cu siguranță, pentru că…;
You’re absolutely right. For example, when…./Ai / Aveți totală dreptate. Spre exemplu,când…

b) Partially Agreeing / A fi de acord, dar nu în totalitate

I’m not sure I totally agree, because… / Nu sunt în totalitate de acord deoarece…;
I see what you mean, but on the other hand…/ Înțeleg ce vreți să spuneți, dar, pe cealaltă parte…;
I see what you’re getting at, but…/ Înțeleg unde vrei să ajungi, dar…

c) Asking Someone to Justify Their Opinion / A cere cuiva să-și argumenteze punctul de vedere

Why do you think that? / De ce crezi / credeți asta?
What makes you say that? / Ce te face /Ce vă determină să spuneți asta?
Are you certain about that? / Sunteți / Ești sigur în ceea ce privește asta?

În concluzie, știm cu toții că limbajul pe care îl folosim diferă atât în funcție de persoana cu care vorbim cât și de situație. Un fel de limbaj vom folosi când vorbim cu un prieten – și anume, limbajul colocvial sau informal, care diferă complet de cel pe care îl folosim atunci când vorbim cu o persoană pe care nu o cunoaștem prea bine – limbaj pe care îl numim formal. Așadar, elevul nu numai că va avea abilitatea de a face diferența între “formal și informal register “ (atât oral cât și în scris), dar, mai mult, va putea să folosească limbajul potrivit cu persoana potrivită, să-și exprime acordul /dezacordul, să-și exprime și să solicite o opinie, să exprime puncte de vedere personale și să exprime motive.