Metoda prin care copiii învață cel mai repede limba engleză
Știm deja cât este de important să cunoaștem cel puțin o limbă străină. Dar de la ce vârstă putem învăța o limbă străină, când este cel mai potrivit să începem acest proces?
Cu mai bine de 20 de ani în urmă, prima limbă străină se studia în școală începând cu clasa a III-a – a V-a. Era un proces lung și anevoios, copiii reușeau să asimileze extrem de puține noțiuni într-o oră pe săptămână. Cu acest ritm de lucru, nu aveai cum să devii fluent in limba respectivă nici măcar după ani de studiu. Procesul de învățare era extrem de anost și se realiza, în mare parte, prin activități de citire (și aici nu mă refer la povestiri, ci la texte scurte și extrem de plictisitoare), prin activități de repetiție sau prin exerciții gramaticale de înlocuire dupa model.
Învățai, astfel, un fel de limbă ‚moartă’, pe care o întâlneai doar în manuale sau în cărțile de gramatică. După ani de studiu în acest fel, nu te simțeai capabil să porți o conversație cu un străin, te simțeai inhibat și stângaci atunci când trebuia să porți un dialog cu cineva, nu îți găseai cuvintele.
În ultimii ani, limbile trăine au început să fie studiate în școli de la vârste din ce în ce mai mici. În prezent, prima limbă străină se studiază în școală din clasa I, dar și majoritatea grădinițelor oferă în pachetul de opționale varianta studierii unei limbi străine încă de la grupa mică (3 ani) sau grupa mini (2 ani).
Studiile arată că o limbă străină se învață cel mai bine atunci când trăiești sau locuiești printre vorbitorii nativi ai limbii respective, când ești pus în situații de viață reală, în situații de comunicare autentică, prin vorbire permanentă sau imersiune în limba respectivă, și nu prin lecții clasice care au un început și un sfârșit și o durată limitată.
Din proprie experiență pot spune că rezultatele cele mai bune și mai rapide în învățarea unei limbi străine se obțin atunci când limba străină nu este studiată ca materie separată, ci este folosită ca mijloc de comunicare în activitățile de zi cu zi ale copiiilor. Cu alte cuvinte, nu învățăm limba engleză, de exemplu, ci învățăm științe, arte, istorie, geografie, etc. prin intermediul limbii engleze. Pe lângă că este un sistem foarte eficient (copiii învață limba engleză, dar și o altă materie în același timp), este și foarte atractiv pentru copii.
De asemenea, studiile arată că o limbă străină se asimileaza mai ușor și mai repede, cu cât vârsta la care se începe învățarea ei este mai mică. De la vârste foarte fragede, copilul este capabil să învețe una sau mai multe limbi străine, prin aceleași metode prin care asimilează și limba maternă. La această vârstă, copilul își însușește fără efort tonalitatea limbii, intonația, muzicalitatea. O limbă străină învățată de timpuriu sună foarte natural, ca și cum ar fi rostită de un vorbitor nativ.
De cealaltă parte, adultul, care învață o limbă străină prin metode complet diferite de ale unui copil, desigur, întâmpină o serie de dificultăți: dificultăți de pronunție (accentul este adesea fals sau forțat), de înțelegere a mesajului scris sau oral, dificultăți de aplicare în context a noțiunilor gramaticale învățate. De asemenea, autocenzura si teama de ridicol sau de a nu greși reprezintă alte piedici în învățarea unei limbi străine la vârsta adultă.
Dacă adultul poate resimți învățarea unei limbi străine ca pe o povară, pentru copil, procesul învățării reprezintă o activitate distractivă, un joc. Copilul învață regulile gramaticale fără a și le explica, fără a fi conștient că învață o regulă. Dacă va fi întrebat, de exemplu, de ce spunem „Does she like pizza?” și nu „Do she like pizza?”, cu siguranță va răspunde „Do she like pizza? nu suna bine.” Este un răspuns plauzibil pentru un copil, care demonstrează că a interiorizat o regulă, pe care va ști întotdeauna să o aplice corect, dar pe care nu știe exact să o explice.
La fel cum există o perioadă critică de achiziție a limbii materne, se pare că există și o perioadă critică de achiziție a limbilor străine (până la vârsta de 12 ani), dincolo de care procesul învățării unei limbi străine devine mult mai dificil și cu rezultate mult mai slabe. Nu doresc să descurajez niciun adult care dorește să învețe o limbă străină, vreau doar să atrag atenția că este important pentru copiii noștri să inceapă studiul limbilor străine de la vârste foarte mici. În plus, ca să încurajez atât adulții, cât și copiii să învețe limbi străine, mai adaug doar că o limbă străină deja învățată (la un nivel destul de avansat însă) atrage după sine posibilitatea de a învăța și alte limbi străine cu mai multă ușurință, întrucât acele deprinderi și abilități necesare învățării limbilor străine sunt deja formate.
Așa că, Do you speak English?, Parlez-vous français?, Sprechen Sie Deutsch? – orice variantă alegi, începe acum!
BIBLIOGRAFIE
Metacogniția în învățarea limbii engleze ca limbă străină (Teză de doctorat)– Pop Ramona, București 2014
http://www.kumon.co.uk/blog/is-learning-a-foreign-language-good-for-kids-at-a-young-age/