Este importantă muzica în viața copiilor? Și ce îi învață de fapt?

Muzica este un limbaj care nu folosește cuvinte. Prin muzică putem „spune” mult mai mult decât prin cuvânt.  În Grecia Antica exista teoria ethosului, capacitatea muzicii de a modela caracterele tinerilor, practic de a-i dezvolta, de a-i forma. În funcție de modurile muzicale folosite, se putea influența sufletul, transmițând o anumită stare. Platon și Aristotel aveau idei clare privind caracterul moral al fiecărui mod muzical.

Revenind la zilele noastre, cum am putea  dezvolta copiilor gustul pentru muzica bună, cum am putea noi înșine să alegem, pentru noi și pentru ei?

Cred că o mare importanță o are familia în care se formează copilul pentru că acolo se pun bazele educației, inclusiv a celei muzicale. Dacă se ascultă în casă muzică de calitate (și nu mă refer doar la muzica clasică), copiii vor crește considerând ca aceea e o muzică bună. Mai târziu, când vor fi expuși muzicii de toate genurile, vor avea cu ce să compare.

E foarte important ca un copil să fie de mic introdus în lumea muzicii, să meargă cu familia, cu prietenii la concerte (Opera, Opereta, Filarmonică). Să participe la expoziții, piese de teatru, pentru că muzica nu e separată de celelalte arte. Gustul pentru muzică bună se dezvolta treptat, la început sub îndrumarea familiei, a dascălilor apoi, încet-încet copilul va putea să selecteze singur ceea ce e bun, să facă diferența între muzica de calitate și kitsch.

În ceea ce priveste studiul unui instrument muzical, depinde foarte mult de fiecare copil. Oricum, vârsta potrivita se situează în jur de 6 ani.Toate celelalte variabile au și ele importanța lor: profesor, părinți, motivație.

Importanța profesorului nu poate să fie negată și nici responsabilitatea acestuia. Profesorul are posibilitatea să își pună o amprentă foarte mare. Copilul ar trebui, în primul rând, să aibă încredere în profesor și, de asemenea, să-l respecte. Iar respectul și prietenia trebuie să pornescă din ambele părți. Așa se poate crea baza pe care se va clădi drumul prin muzica, un drum care nu este ușor, care cere sacrificii și ore de studiu, ore care sunt luate din cele de joacă. Și asta trebuie făcut pornind de la o înțelegere foarte exactă a ceea ce poate aduce această muncă.

Aici apar și părinții, cei care îi sunt alături copilului și reușesc, sau nu, să descurce întrebările și motivațiile acestor sacrificii. În acestă epoca a vitezei, în care căutam viteza în orice, aplecarea spre o lume în care viteza este doar o modalitate de exprimare și nu o necesitate, pot aparea momente în care studiul constant si urcușul spre învățarea unei piese (de multe ori, asemănător cu urcușul pe munte al lui Sisif) sunt greu de suportat. Disciplina și puterea de a merge mai departe deprinse prin studiul zilnic, pot fi de folos și în dezvoltarea ulterioară a copilului. Studiul muzicii ajută la  dezvoltarea unor capacități deosebite. Se pot adauga multe: capacitatea de memorare care va fi foarte mult exersată, puterea de concentrare necesară pentru a duce la bun sfârșit o piesă muzicală, chiar și abilitățile matematice se pot înscrie la plusuri (se știe că muzica are multe elemente de calcul matematic-duratele muzicale, ritmul muzical). Ca să nu amintesc și de posibilitatea de a afla multe date importante din istoria culturală a omenirii, fără de care nu poate fi redat caracterul unei piese.

În încheierea acestui scurt răspuns la întrebarea legată de importanța muzicii în viața copiilor, să ne amintim tot de Platon care s-a referit la muzică astfel: „Muzica dă suflet universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereții, viață și veselie tuturor lucrurilor. Ea este esența ordinii, înălțând sufletul către tot ce este bun, drept si frumos.”