Examinările cu mize ridicate și consecințele asupra învățării, motivației și evoluției elevilor

Un studiu realizat de UNICEF în parteneriat cu OECD și Guvernul României arată cum poate crește calitatea educației din România cu ajutorul politicilor de evaluare și examinare în învățământul preuniversitar și cum le-ar putea oferi acestea elevilor posibilitatea de a-și atinge potențialul maxim.

În România, noțiunile de evaluare și examen rezonează puternic cu mentalul colectiv, dar, din păcate, într-un fel care le creează elevilor anxietate și care nu contribuie la formarea lor ca indivizi capabili să se integreze armonios într-o societate a cunoașterii.

De exemplu, notează studiul, cele două examene naționale organizate în România, în mod special cel de la finalul clasei a VIII-a, comportă o mare miză pentru copii, profesori și școli. „Cu toate că examinările cu mize ridicate sunt frecvente în numeroase țări, în România, absența unor măsuri de reducere a impactului lor are consecințe negative asupra învățării, motivației și evoluției elevilor. În viitorul apropiat, România ar trebui să se concentreze asupra creșterii calității și a echității evaluării de la clasa a VIII-a, în spriiinul schimbărilor pozitive prevăzute în noul curriculum la nivelul procesului de predare și învățare”, se arată în raportul prezentat de UNICEF și OECD.

Studiul face diferența între evaluările sumative, care măsoară ceea ce elevul a învățat deja, și evaluările formative, care au drept scop măsurarea procesului de învățare pe parcursul său, cu scopul de a-l îmbunătăți în viitor. În prezent, dorința de a obține rezultate bune la testări influențează felul în care se desfășoară procesul educativ, elevii fiind încurajați să obțină note mari la testările naționale. Acest lucru creează, în opinia autorilor studiului, „o definiție restrânsă a succesului” și nu lasă loc unor păreri „mai diversificate cu privire la rezultatul învățării”.

„România implementează, în prezent, un nou curriculum ambițios, centrat pe învățarea ghidată de elevi și dezvoltarea competențelor cheie și are, astfel, oportunitatea de a realiza o transformare mai profundă la nivelul a ceea ce se predă la clasă. Consolidarea sistemului de evaluare și examinare în sensul stabilirii unor așteptări ridicate pentru toți elevii și a unor practici formative care să contribuie la dezvoltarea elevilor, a profesorilor și a școlilor va juca un rol esențial în realizarea acestei transformări și în crearea unui sistem de învățământ mai echitabil, în care toți elevii au acces la educație de calitate”, se arată în raport.

Uniunea Europeană a stabilit 8 competențe cheie pe care le consideră necesare pentru împlinirea personală, cetățenia activă, coeziunea socială și angajabilitatea într-o economie modernă. Acestea sunt: 1) comunicarea în limba maternă; 2) comunicarea într-o limbă străină; 3) competențe matematice și competențe elementare în știință și tehnologie; 4) competențe digitale; 5) competența de a învăța să înveți; 6) competențe sociale și civice; 7) spiritul de inițiativă și antreprenoriat; 8) sensibilizare și exprimare culturală. Pentru a le atinge, este nevoie de abilități transversale precum gândirea critică, creativitatea și inițiativa. Acestea trebuie cultivate în timpul procesului de educație, iar evaluarea ar trebui orientată înspre formarea lor.

“Cu toate că oferă unora dintre elevi șansa de a excela, mulți alții nu stăpânesc competențele de bază și aproape o cincime renunță la școală înainte de a absolvi învățământul liceal. Crearea unui sistem de învățământ în care toți elevii au acces la educație de calitate și sunt sprijiniți să dea tot ce e mai bun va îmbunătăți performanțele și procesul de învățare, sprijinind astfel bunăstarea individuală și creșterea la nivel național”, notează studiul.

Acesta recomandă ca, pe viitor,  România să revizuiască parcursurile școlare și certificarea de la nivelul învățământului secundar, luând în considerare inclusiv „posibilitatea suspendării evaluării naționale pentru clasa a VIII-a”. Totodată, este nevoie de întărirea abilităților formative ale profesorilor, dezvoltarea capacității școlilor de a realiza îmbunătățiri și crearea unei culturi bazate pe feedback constructiv.

Studiul intitulat „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România” reprezintă primul pas în derularea unei inițiative mai ample de evaluare și întărire a sistemului educațional românesc, întreprinse de Guvernul României, UNICEF și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.