Greierașul

Vă invităm să urmăriți aventura plină de învățăminte a unui mic greier

Într-o corăbioară mică,
Stă un pui de greieraș
Și așteaptă, plin de frică,
Să ajungă pe imaș.

Drumu-i lung și-a obosit,
Vremea caldă a venit;
Dar acum, plin de răbdare,
Vrea să treacă-această mare.

Să ajungă-n țara noastră,
Unde locu-i plin de flori.
A plecat toamna trecută,
Când s-a speriat de ploi.

Vrând să aibă numai soare
Pe la ochii-i drăgălași,
A pornit, în zbor, pe mare,
Cu un pui de fluturaș.

Au intrat cei doi prieteni
Într-un cârd de păsărele
Și s-au pus pe aripioara
Unui pui de rândunele.

Căci ei n-au știut atunci
C-o să zboare ne-ncetat
Zine-ntregi și nopți la rând
Peste-oceanul fermecat.

Greu a fost în acea lume
Singuri, departe de casă.
Dar s-au bucurat, pe bune!
C-au locuit într-o casă.

Au fost fericiți, pot spune,
Că, la bine și la greu,
S-au distrat în acea lume,
Fiind împreună mereu.

Fluturașul, însă, bunul,
S-a speriat ce mult a mers
Și-a decis să nu mai plece
Înapoi, că n-are sens.

Să tot vină, să se ducă,
Deci, rămâne singurel,
Căci acolo tot există
Mulți asemenea ca el.

În zadar a insistat
Greierașul ca să vină!
Zile-ntregi l-a tot rugat
Compania să i-o țină.

De-asta greierașul nostru
Vine singur, singurel.
A decis la noi să vină
Unde-i locul pentru el!