GREIERELE CÂNTĂREȚ. ȘCOALA ȘORICEILOR

GREIERELE CÂNTÃREȚ

Greierel cântãreț, într-o zi de sãrbãtoare,
Își luã chitara-n spinare ,
Se opri în drumul mare și se-apucã de cântare.
Pe acolo trecea grãbitã ,o furnicã necãjitã
Cã în zi de sãrbãtoare
Nu putea fi muncitoare,
Cã ea era credincioasã și-și lãsa treaba acasã.

Greierele cam mirat,se apucase de cântat.
Fãrã sã-i pese prea tare de furnica muncitoare,
Cã doar vara-i de cântat,
Nu de muncã și-alergat.
Cã e cald și e frumos și munca nu-i de folos!
Vara este de cântat, de plimbat și de distrat,
Iar  la iarnã, fiecare va mânca numai ce are!

 

ȘCOALA ȘORICEILOR

Șoricelul Chiț și vãrul sãu Niț,
Au pornit în grabã mare
La o școalã șoriceascã
Unde-nvațã împreunã sã scrie ,sã socoteascã
Și povești ei sã citeascã.

Chiț e tare silitor,însã Niț e spectator.
Chiț învațã și citește
Numai Niț se plictisește
Voi dacã ați fi întrebați,
Pe care îl preferați?!