Idei de jocuri pentru predarea limbilor străine la clasă

Așa cum am promis în articolul anterior, revin cu detalii despre activități ce se pot realiza în cadrul orelor de limbi străine, fără a avea la îndemână accesul la materiale și tehnologii moderne, ci doar dorința de a împărtăși cunoștințele si plăcerea de a învăța o limbă străină. De-a lungul anilor, am învățat să improvizez, să fiu flexibilă, să-mi activez latura ludică și să mă bucur de joc alături de copii atunci când intru în sala de clasă. Chiar dacă natura nu ne-a înzestrat cu voce, cum e cazul meu, ora de limbi străine trebuie să fie una antrenantă, în care să dansăm și să cântăm, să ne mișcăm și să interacționăm.

Voi începe așadar cu câteva idei de activități de consolidare a vocabularului care se pot pune în aplicare fără nicio resursă, ci doar cu creativitate și implicare:

Să presupunem că tema este “Obiecte școlare – School objects”. Nu avem nevoie de flashcards sau de alte materiale deoarece avem tot ce ne trebuie pe bănci sau în ghiozdane. Activitățile de tip TPR (Total Physical Response) sunt preferatele copiilor, astfel că le putem folosi cu încredere pentru a avea success. Profesorul poate așeza obiectele școlare în diverse locuri din clasă și cere copiilor să le aducă (Bring the eraser!) sau să le pună undeva anume, exersând prepozițiile de loc (Put the ruler on the desk/ under the chair!). O altă variantă ar fi așezarea obiectelor (5-6) într-o anumită ordine pentru ca elevii să le memoreze, iar verificarea se face cerându-le să închidă ochii, timp în care profesorul ascunde câte un obiect pe rând, iar elevii trebuie să îl ghicească și să le repete pe toate în ordinea inițială.

Magic Box/ Hat  – ultima dată am folosit-o când am avut tema My house la clasa I și am adunat de pe stradă diverse materiale, cum ar fi iarbă uscată / fân, bețe, bucăți de lemn, cărămidă, piatră și am făcut materialele din care poate fi construită o casă. What is it made of? – It is made of sticks/ wood/ stone / bricks, etc. Am introdus aceste materiale într-o cutie și i-am invitat pe rând, pe copii să extragă câte un obiect și cu ochii închiși, să ghicească despre ce este vorba.

Cursa cu obstacole este una dintre favoritele mele: se așază obiectele sau imagini ale acestora pe podea, iar elevii trebuie să spună denumirea lor și apoi să sară peste obiect, scopul final fiind acela de a le memora într-un mod distractiv și deloc plictisitor. În plus, cei care îi urmăresc de pe margine au ocazia să repete până le vine rândul.

Pentru cei mai mici, putem așeza flashcard-urile pe podea în cerc, iar grupul de elevi se va învârti în jurul lor pe ritmul muzicii, iar când muzica s-a oprit, copiii se opresc și ei brusc și ascultă instrucțiunile profesorului: Show us the train! (Arată-ne trenul!). Elevul care este în dreptul flashcard-ului respectiv, îl va ridica și îl va arăta colegilor.

O altă activitate ușor de abordat este Pass the ball / puppet! Aceasta presupune o minge/marionetă sau orice alt obiect ce poate fi dat din mână în mână, spunând numerele de la 1-20, zilele săptămânii, lunile anului sau pentru a consolida orice alți itemi de vocabular. Aceasta se poate realiza frontal, cu întreaga clasă, dar are ca alternativă și lucrul pe grupe. Elevii pot fi împărțiți în două grupe care stau față în față și aruncă mingea de la unul la celălalt, spunând în același timp cuvintele despre animale/ alimente/ altele, iar echipa celui care nu mai știe și întrerupe lanțul, pierde.

Pentru cei pasionați de sport, avem și varianta Tenis cu itemi de vocabular pe diferite teme. Copiii “pasează” o minge imaginară de la unul la celălalt, spunând pe rând câte un cuvânt din sfera de vocabular aleasă de clasă sau profesor. Primul care se încurcă, pierde. Acest joc se poate realiza în perechi sau în grupuri.

Dacă am predat părțile corpului, putem să scoatem doi-trei elevi în fața clasei și să îi ghidăm pe ceilalți să găsească diferențe – We are different. Unul are ochii albaștri, altul căprui, părul lung sau scurt, etc. Sau, pentru a discuta despre preferințe – Likes and dislikes, putem să le adresăm întrebări despre mâncare: Do you like pizza / icecream / sausages? Cei cărora le place un anumit fel de mâncare trebuie să facă un pas în față, cei cărora nu le place, un pas în spate.

Un joc ce poate implica toți copiii și este amuzant și efficient, deopotrivă, este Trenulețul, în care elevii își imaginează că pleacă în vacanță și trebuie să ia cu ei diverse lucruri, în funcție de tema de vocabular (haine, jucării, mâncare). Pe rând, se ridică în picioare, fiecare persoană alegând un alt lucru (jacket, trousers, umbrella), astfel încât obiectele din bagaj să nu se repete.

Tot pentru haine, îmi place să folosesc la clasele mici un joc pe care l-am denumit Catwalk sau Parade, în care le cer elevilor să facă schimb de hăinuțe: Put on his/her sweater/shoes, etc!, iar la final copiii defilează îmbrăcați în hainele celorlalți.

O modalitate de a destinde atmosfera și de a exersa formularea de întrebări și răspunsuri este jocul Who am I? (Cine sunt eu?), în care elevului din fața clasei i se dă un bilețel sau i se șoptește la ureche un cuvânt, de exemplu ciocolată. Pentru a complica lucrurile, profesorul poate să sugereze alte întrebări, ajutându-l pe elev să se descrie în limba străină: Sunt un cadou preferat de copii, pe care aceștia îl primesc de Crăciun. Elevii ceilalți trebuie să formuleze întrebări pentru a afla răspunsul.

Înainte de începerea unor astfel de jocuri, profesorul trebuie să stabilească modalitatea în care vor pune întrebările, pe rând sau ridicând mâna, altfel, se va crea haos și toți își vor striga întrebările în același timp.

Activitățile de mai sus se adresează în special elevilor de clase primare, fapt pentru care voi descrie și câteva, care se pot folosi la clasele mai mari, dar pot fi adaptate și pentru cei mici.

Același joc, Who am I?, poate fi folosit cu success și la cei mai mari, cu condiția de a-l dezvolta puțin. De exemplu, dacă predăm job-urile elevii pot fi îndrumați să pună întrebări folosind do la începutul propoziției: Do you work in a factory / hospital / restaurant? / Do you use any tools? / etc.

O altă variantă este alegerea unei personalități din vremurile noastre sau din trecut (caz în care trebuie să folosească timpul trecut în formularea întrebărilor) sau personaje dintr-o carte citită.

În același fel pot fi jucate și Where am I? sau What am I doing? / What did I do last week? Dacă am predate naționalitățile, elevul din față trebuie să răspundă la întrebări legate de mâncarea tradițională, de port, de preferințe, de climă, relief, astfel încât ceilalți să ajungă la răspunsul final. Tot ce trebuie să facem este să ne lăsăm imaginația liberă și, în același timp, să ascultăm și dorințele elevilor, deoarece ei sunt cei care au idei inovatoare.

Words competition (concurs de cuvinte) este un joc antrenant în care profesorul poate scrie pe tablă un text din care să lipsească anumite cuvinte, numerotând spațiile goale. Este bine să facă acest lucru înaintea venirii copiilor în clasă sau să dea fiecărei grupe o foaie cu textul scris în același fel. Cele două grupe vor trebui să identifice cuvintele corecte într-un timp dat, iar echipa cu punctajul cel mai mare câștigă.

Aceeași activitate poate fi făcută la clasele mai mici, dar alegând o temă, de exemplu sporturi, iar echipelor li se cere să scrie cât mai multe cuvinte.

Există multe alte jocuri, dar vreau să închei cu unul ce nu trebuie să lipsească de la nicio clasă, indiferent de nivel, tema de vocabular, structurile gramaticale sau funcțiile pe care le avem de predate, și anume Role play (jocul de rol). Despre jocul de rol și importanța lui putem să scriem pagini întregi, dar voi încerca să sintetizez câteva idei. În primul rând, jocul de rol ne ajută să dezvoltăm abilitățile de speaking ale elevilor în orice situație, dar, în același timp, este un instrument util pentru ca aceștia să își dezvolte și abilități sociale, de interacțiune cu cei din jur și de empatie. Este un instrument de comunicare eficient, ce oferă o mască utilă, mai ales elevilor timizi, care reușesc în acest fel să își învingă barierele emoționale și “să facă repetiții” pentru viața reală. Dar, mai presus de toate, jocul de rol dezvoltă fluența în limbaj, crește motivația și încrederea în folosirea limbii străine în situații reale de comunicare.
Bibiliografie:

Ladousse, Gillian Porter – Role Play, Oxford University Press, 1987.

Lewis, Michael and Hill, Jimmie – Source Book for Teaching English as a Foreign Language, Macmillan Heinemann, 1993.