Impactul Testării Naționale în rândul elevilor claselor a II-a

Fiind coordonator al clasei a II-a și administrator de test cu ocazia Testării Naționale desfășurate în luna mai, m-am gândit le să ofer elevilor claselor a II-a A și B, din Școala Genesis, un chestionar pentru a avea un feed-back despre cum au simțit ei această etapă și pentru a găsi o strategie mai bună în abordarea Evaluării de la sfârșitul clasei a II-a.

Am ales să prezint punctul de vedere al elevilor și nu părerea mea despre Testarea Națională, pentru că e ei au fost în centrul atenției, ei simt diferit față de adulți și este important să analizăm impactul pe care l-a avut această evaluare.

Pregătirea pentru Testarea Națională a început cu aproximativ 10 zile înainte, deoarece era necesară o reactualizare a cunoștințelor dobândite de la începutul anului școlar și pentru familiarizarea cu formatul testelor și al itemilor. Am considerat necesară pregătirea cu seriozitate a acestei evaluări pentru că îmi doresc ca rezultatele să le aducă satisfacție, mulțumire atât copiilor, cât și părinților, dar și mie. A nu se înțelege că am creat o presiune și că am ridicat la rang de examen Testarea Națională, în funcție de care vom trece sau nu în clasa a III-a. Nicidecum, am înțeles cu toții că aceste teste au rol de diagnoză, de analiză a sistemului de învățământ și am explicat elevilor mei că rezultatele nu vor fi trecute în catalog,  vor fi transmise personal și că e important să nu aibă emoții pentru a putea rezolva cât mai bine exercițiile.

Bine ar fi ca într-adevăr aceste rezultate și tot ceea ce noi consemnăm în fișele de evaluare, pe care trebuie să le completăm pentru fiecare test, să producă o schimbare, în special asupra conținuturilor care uneori sunt greoaie și neadaptate cu caracteristicile vârstei.

Conform Metodologiei de desfășurare a Testării Naționale, aceste teste sunt clasificate ca fiind de nivel mediu, la fel le-au apreciat și 16 din cei 27 de elevi de clasa a II-a chestionați, în timp ce 10 elevi au spus că au fost ușoare, iar un elev a răspuns că au fost grele, ceea ce relevă faptul că elevii sunt bine pregătiți și sunt siguri pe cunoștințele și capacitățile lor.

La întrebarea „Care dintre cele trei probe ți s-a părut mai dificilă?”, 55% dintre elevi au răspuns că proba de la matematică, 26% cea de la limba română-scris, 11% cea de la limba română–citit, iar 2 elevi au spus că niciuna dintre probe nu a fost dificilă. Faptul că testul de matematică a fost mai greu pentru mulți elevi a reieșit și din ceea ce au completat când li s-a cerut să scrie un aspect care nu le-a plăcut la T.N. Printre răspunsurile lor s-a regăsit: „la matematică am vut prea multe pagini”, „au fost multe probleme la matematică”, „nu mi-au plăcut problemele”, „am avut prea puțin timp pentru testul de matematică”, „nimic nu mi-a plăcut”. Cam asta am simțit noi cu toții la disciplina matematică și explorarea mediului tot anul, pentru că, conform programei în vigoare trebuie să parcurgem într-un an conținuturi de clasa a II-a, dar și de clasa a III-a din vechea programă, la care se adaugă și temele despre științele naturii în doar 4 ore pe săptămână, ca și cum elevii claselor a II-a, pentru că au parcurs clasa pregătitoare, au devenit niște supereroi, superroboței care pot, după aprecierea unora, să digere atâtea conținuturi. Ei bine, acesta este un aspect care trebuie revizuit și modificat – corelarea conținuturilor cu nivelul de vârstă al elevilor.

Oare cum e posibil ca în 30 de  minute un elev de clasa a II-a să rezolve 12 itemi, pentru care trebuie să citească și să înțeleagă cerința formulată pe 3-4-5 rânduri, să răsfoiască 9 pagini pentru a finaliza? E prea mult și prea greu, dar cu toate acestea, dragii de ei, au finalizat aproape toți testele pentru că s-au obișnuit să fie maratoniști. Dar oare asta ne dorim de la ei?

Copiii au apreciat că timpul alocat fiecărui test a fost suficient pentru a termina, cu doar câteva excepții. La întrebările: „Consideri că s-a făcut la clasă suficientă pregătire pentru T.N.?” și „Formularea cerințelor a fost clară pentru tine?” elevii au răspuns la fel, respectiv 86% dintre ei au bifat răspunsul „da”, iar restul de 14% au bifat „nu”.

Am fost interesată de ce trăiri au avut copiii înainte și după test. Despre starea de dinaintea testelor elevii au ales răspunsurile astfel: 3 copii au încercuit – relaxat, 3 copii –încordat, 15 copii  s-au simțit emoționați, 1 copil – trist, 2 copii- veseli, 3 copii – nerăbdători. Așadar e clar că testele sunt generatoare de emoții, stres, anxietate, tristețe și de aceea  apreciez că ar trebui să le rărim, în general, și poate nu era momentul nici pentru o testare națională la sfărșitul clasei a II-a. După finalizarea testelor elevii au simțit ușurare în proporție de 66%, mulțumire 15%, fericire 19%. Iată că aproximativ 35% dintre acești „supereroi” au o foarte bună capacitate de autoevaluare și sunt siguri că rezultatele vor fi foarte bune, lucru care i-a determinat să simtă bucurie și mulțumire la finalizarea probelor de evaluare.

O dovadă a faptului că ne place să gândim pozitiv și așa îi educăm și pe elevii noștri este faptul că ei au găsit și aspecte plăcute la T.N. cum ar fi: „am dat testele cu d-na învățătoare”, „am avut exerciții ușoare”, „la matematică a fost drăguț pentru că au fost exerciții cu flori”, „m-am încadrat în timp”, „testul de la limba română  – citit mi-a plăcut”.

I-am mai întrebat pe elevi de ce cred că au fost testați la sfârșitul clasei a doua. Dând dovadă de maturitate, majoritatea a spus că prin aceste teste s-a dorit verificarea cunoștințelor acumulate, a gradului de atenție la ore, au mai spus că este o reamintire a cunoștințelor, iar un elev a crezut că testele s-au dat pentru a putea trece în clasa a III-a.

În final vreau să apreciez la elevii noștri sinceritatea și curajul de care au dat dovadă, de a spune ceea ce gândesc, ceea ce simt, aspecte pe care le încurajăm ori de câte ori avem ocazia, pentru a forma niște oameni responsabili și cu inițiativă în viață.