Lacul Paltinu. Povestea unuia dintre cele mai interesante obiective turistice ale României

Frumusețea bazinului superior al Doftanei – veritabil liman de liniște si reconfortare – a fost sporită odată cu amenjarea lacului de acumulare Paltinu. Bazinul  ocupă versanții estici ai M-ților Baiu și cei vestici ai M-ților Grohotiș, urmărind linia marilor înălțimi.

Lacul Paltinu constituie obiectivul hidrotehnic principal al sistemului Prahova – Teleajăn. A fost amenajat la confluența Doftanei cu râurile Secăria și Păltinoasa, la sud de bazinetul depresionar intramontan Teșila. Denumirea de Paltinu este după cea a Vârfului Paltinu, din sud-vestul M-ților Grohotiș, dar cea corectă este de Păltinoasa, după numele ultimului afluent pe care-l primește Doftana din M-ții Grohotiș.

Este localizat la 17 km în amonte de vărsarea Doftanei în Prahova, pe teritoriul satului Seciuri, la o altitudine medie de 640 m, în zona de contact Carpato-Subcarpatică.

Lacul este străjuit de ultimele culmi ale Munților Grohotiș (Muntele Păltinet, pe stânga) și ale Munților Baiului (Muntele Secăria, pe dreapta), cu altitudini ce depășesc ușor 1000-1100 m (Fig.1), culmi ce sunt acoperite cu păduri de fag, în cadrul cărora trăiesc mistreți și urși, care seara coboară până în apropierea lacului, constituind un pericol pentru turiștii ce campează pe malul lacului sau pentru pescarii ce rămân peste noapte (se pescuiește biban și clean).

Barajul de la Paltinu a devenit nivel de bază local, râul adaptându-se acestuia, astfel încât în amonte predomină acumularea, iar în aval eroziunea; în trecut predomina adâncirea pe verticală a Doftanei, în strânsă legătură cu roca.

Procesele lacustre constau în acumulări mari de fund, formarea unei pseudodelte (Fig.2), acumulări de materiale lemnoase si deșeuri, mai ales peturi, în spatele barajului, care sunt, însă, curățate periodic. El se prelungește pe văile afluente cu asa numitele „cozi”, pe Secaria, pe Păltinoasa, pe Doftana (Fig.3), iar în amonte de lac se află Defileul Doftanei (Fig.4) .

Fig.1 Lacul Paltinu

Fig. 2 Pseudodelta secundară a Doftanei

Sectorul defileului Doftanei se desfășoara în aval de depresiunea Teșila, până în dreptul localității Podu Cheii, din Subcarpații Curburii. Defileul este o alternanță de mici bazinete și chei datorită rocilor: trecerea de la gresiile masive, conglomeratele și flișul grezos-marnos ale Stratelor de Sinaia și seriei de Bobu, la gresiile și flișul curbicortical ale Pânzei de Teleajăn. În cadrul bazinului superior al Doftanei, defileul se desfășoară până la lacul Paltinu. Atunci când râul traversează straturi groase de gresii, valea are în profil transversal forma literei „V” închis (Fig.5)

Fig.3 Coada lacului pe râul Doftana

Acumularea a intrat în exploatare în anul 1971, este în formă de arc cu dublă curbură, având înălțimea maximă de 108 m și 460 m lungime. El închide un lac cu o suprafață de 157 ha, un volum mediu de 53, 6 mil. m³ apă, o lungime medie de 1,7 km și maximă de 3,7 km, cu o lațime maximă de 940 m. Lucrările de execuție a Barajului Paltinu au început în 1966, barajul fiind dat în funcțiune în 1971. O a doua etapă de consolidări a fost executată în intervalul 1976 – 1982, deoarece s-au constatat infiltrații mari pe sub soclu, depășind 150 l/s și deplasări ale structurii la contactul dintre arcul central și aripa parabolică..

Fig.4 Intrarea în sectorul de defileu	Fig.5 Defileul Doftanei

În caz de calamitate, zona de inundabilitate a apelor din barajul Paltinu s-ar extinde până a Florești, la 30 km în aval, înălțimea viiturii atingând 12 m în dreptul comunei Șotrile (la 1,1 km de la baraj), unde ar ajunge în circa 2 minute, 8 m în satul Lunca Mare (3,8 km aval de baraj, în circa 8 minute) și de  circa 7 m în sectorul Câmpina –Brebu ( la 17 km de baraj, în 35 minute), conform Apelor Române, Filiala Buzău, Exploatarea Prahova

Funcțiile sistemului hidroenergetic Paltinu sunt complexe, chiar dacă acesta nu atinge proporțiile marilor construcții de acest gen din țară: alimentarea cu apă potabilă și industrială a orașelor Câmpina, Ploiești, Băicoi, Moreni, Brazi și a localităților limitrofe acestora; alimentarea platformei industriale Brazi și a Întreprinderii de anvelope de la Florești; atenuarea undelor de viitură de pe Doftana; irigarea unei suprafețe agricole de circa 9000 ha;  producerea de energie electrică, în cadrul unei minihidrocentrale de 10 MW putere instalată; piscicultură și agrement, atât pentru locuitorii zonelor limitrofe, cât și pentru persoane din zone mai îndepărtate (Ploiești, București), care și-au construit in zonă case de vacanță.

Fig.6 Nivelul apelor lacului după precipitațiile din iunie 2009

Nivelul cel mai ridicat se înregistrează în lac în lunile de primăvară, ca urmare a evaporației reduse și a ploilor bogate, dar și a suprapunerii perioadei de topire a zăpezilor cu cea de cădere a precipitațiilor. (Fig.6). Ca urmare a construirii barajului Paltinu, debitele maxime și viiturile se resimt doar în sectorul montan, motiv pentru care a fost nevoie să fie construite numeroase diguri de protecție (Fig.7).

Fig. 7 Diguri de protecție pe malul stâng (la coada lacului)

Lacul Paltinu, ce constituie, poate, principala atracție turistică a zonei, alături de Cheile Doftanei, de Rezervația de brad natural Glodeasa( veche de peste 100 ani), dar și de M-ții Baiu si M-ții Grohotiș, în cadrul cărora se pot face numeroase trasee montane, face din bazinul superior al Doftanei o importantă zonă turistică, dar care este, încă, nevalorificată la potențialul ei maxim.

BIBLIOGRAFIE:

ARMAȘ IULIANA (1999), Bazinul hidrografic Doftana. Studiu de geomorfologie, Ed. Enciclopedică, București.

CÂRSTEA A. (1984), Observații geomorfologice în bazinul superior al văii Doftana, Comunicări și Referate de Geografie, III.

DONISĂ I., BARBU N., IONESI L. (1974), Etapele evoluției rețelei hidrografice din  Carpații Orientali, Realizări în Geografia României, Ed. Științifică, București.

PĂUCĂ M. (1939), Asupra rețelei hidrografice și morfologiei regiunii de la curbura sud-estică a Carpaților, Revista geografică română, V, 1-2.

POPESCU GH. (1988), Aspecte privind colmatarea lacurilor de acumulare Paltinu și Voila, județul Prahova, în Simpozionul „Proveniența și influența aluviunilor”, II, Piatra Neamț.

http://www.directbooking.ro/obiectiv-lacul-si-barajul-paltinu-208.aspx
http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Caleidoscop/2012-05-30/Barajul+Paltinu+-+rezultatul+indraznelii+constructorilor.html