Mari compozitori români. Sabin Drăgoi
Oricare dintre noi se consideră puțin meloman chiar dacă tot ceea ce cunoaștem despre muzica clasică sunt câțiva compozitori la fel de populari ca Justin Bieber sau Miley Cyrus. Simfonia a 9a, Fur Elise sau Alla Turka ne fac mereu să ne simțim bine când le ascultăm și le recunoaștem, însă despre Enescu (cel mai mare compozitor român) ce știm? Îl recunoaștem în vreo lucrare sau doar știm de existența sa? Ca să nu mai vorbesc că pe lângă marele maestru au mai fost atâția care au îmbogățit repertoriul românesc de muzică cultă și care au fost dați uitării chiar și de marile săli de concerte care ar trebui să-i promoveze.
Sabin Drăgoi (1894 – 1968), compozitor și folclorist român, s-a format ca muzicolog studiind în Iași, Cluj și Praga. S-a remarcat în primul rând printr-o bogată activitate de folclorist, semnatura sa fiind purtată de culegeri precum “303 colinde cu text și melodie” și “360 melodii din Arad și Hunedoara”. Este unul dintre inițiatorii Școlii Muzicale Românești bazate pe folclorul țărănesc și creatorul a peste 100 de lucrări în toate genurile muzicale.
S-a născut la Seliște, în județul Arad, unde și-a petrecut copilăria, crescând în apropierea mamei de la care a deprins dragostea pentru folclor și cântece populare. Începe școala în sat dar este nevoit să urmeze Școala Maghiară de la Petriș.
Odată cu absolvirea clasei a V-a este trimis la Școala Civilă din Arad, unde începe studiul muzicii. Absolvă cu bine clasele gimnaziale și se hotărăște să urmeze școala de stat din Arad pentru a ajunge învățător. Începe cursurile unde studiază cu profesorul de muzică Matyas Zoltai care a descoperit în Drăgoi un adevarat talent. Termină școala primind și un certificat oficial de muzică.
Primește calificarea de învățător și profesează într-un sat lângă Budapesta. Mai apoi este înrolat în armată pentru satisfacerea stagiului militar. În acest timp este luat prizonier și transferat în lagărul de la Taskent timp de doi ani.
Se hotărăște apoi să studieze muzica la Praga, și reușește datorită lui Victor Eftimiu și Octavian Goga (prim-ministru la acea vreme) pe care îi cunoaște la București. După absolvire, se întoarce în țară unde începe să culeagă folclor din diverse regiuni, mai întâi din zona Devei, iar mai apoi din Lipova și zona Hunedoarei.
Obține premiul al doilea la concursul “George Enescu” cu Suita de dansuri populare romanești pentru pian. După această reușită urmează premiera operei “Năpasta” după bine cunoscuta lucrare a lui I. L. Caragiale, fapt care îl consacră definitiv pe Drăgoi. Pentru această lucrare primește premiul pentru “cea mai bună operă scrisă de un român”, acordat de Consiliul de Administrație al Operei Române din București. În curând obține și premiul întâi la concursul “George Enescu” pentru lucrarea “Divertisment rustic”.
De-a lungul vieții ocupă posturi importante precum profesor la catedra de folclor a Conservatorului “Ciprian Porumbescu”, profesor de armonie și contrapunct la Conservatorul din Timișoara, membru al Uniunii Compozitorilor, director al Conservatorului Municipal din Timișoara etc. Creația sa conține genuri muzicale diverse precum opera (Năpasta, Horia, Păcală, Kir Ianulea, Constantin Brâncoveanu), lucrări simfonice (Petrecere populară, Divertisment rustic, Rapsodia bănățeană, Concertul pentru pian și orchestră, Dansuri simfonice: Ce aude Murășul), lucrări pentru pian (miniaturi: Moderato, Allegreto, Andantino etc.), muzică de film (Mitra Cocor) și muzică de cameră. Creația sa are un puternic caracter românesc, fiind folosite numeroase motive folclorice. Sabin Drăgoi rămâne un reprezentant de seamă al folclorului și compoziției muzicale românești.
Audiții recomandate:
- Suita de dansuri populare românești
- Păcală
- Năpasta