Mintea creatoare

Cu ceva ani în urmă, citeam o carte care m-a impresionat mult, o carte pe care am avut ocazia să o cumpăr la conferința susținută de către autorul acesteia, Howard Gardner, un psiholog american, profesor de cogniție și educație la Harvard Graduate School of Education, de la Universitatea Harvard de la care am avut multe de învățat. Cartea  poartă numele de ”Mintea disciplinată” și a reprezentat punctul de inspirație în realizarea acestui articol.

Acesta spune că, în societatea noastră globalizată, cablată, creativitatea este căutată, cultivate, prețuită. Vizionarul corporatist John Sely Brown remarca ironic că în lumea de mâine oamenii vor spune: „Creez, deci exist!”

În majoritatea societăților umane și în cea mai mare parte din istoria omenirii, creativitatea nu era nici căutată, nici recompensată. Așa cum ființele umane au înclinație către conservatorism, care descurajează inovația educațională și salturile interdisciplinare, societățile umane se luptă pentru a-și menține forma curentă.

Suntem uluiți de realizările Egiptului antic, dar uităm că acea societate a evoluat cu viteza melcului. Prețuim savanții inovatori, precum Galileo Galilei, dar trebuie să ni se reaminească că Galileo a fost denunțat și întemnițat, iar predecesorul său Geordano Bruno a fost ars pe rug. Nici Johann Sebastian Bach, nici Vincent van Gogh, nici Gregor Mendel nu au fost foarte apreciați în timpul vieții. Iar Freud, Darwin și Keynes și-au primit porția de desconsiderare, mai mult decât s-ar fi cuvenit.

În trecut, indivizii creativi din societate erau, în cel mai fericit caz, un amestec de dispreț și prețuire, dar cel mai adesea erau descurajați, chiar nimiciți la momentul descoperirii lor, și eventual cinstiți de poseritate.

În vremurile noastre, lucrurile stau altfel. Aproape orice activitate care se poate automatiza, se va automatiza mai devreme sau mai târziu. Practic, orice inovație se poate transmite aproape instantaneu în lumea întreagă, gata să fie folosită de oricine are aptitudinile disciplinare, înțelegerea și motivația necesare.  Și, dacă majoritatea invențiilor au o viață scurtă, acelea care satisfac o nevoie urgentă sau împlinesc o dorință autentică se vor răspândi foarte repede și vor dăinui timp îndelungat.

Pe tărâmul tehnologiei, să ne gândim la succesul rapid al telefonului, automobilului, avionului și, cu referire la ultimii ani,  să ne gândim la calculatorul personal, jocurile video,  Internetului, telefonului mobil, iPod-ului, dispozitivelor BlackBerry. Ne mai gândim la explozia de fast food-uri, răspândirea pantofilor de sport extravaganți, venerarea starurilor pop Elvis și Madona, Brad sau Angelina. Acele corporații care nu înglobează inovații vor fi aproape sigur eliminate de cele care o fac. De fapt, insuficienta atenție acordată inovației ar putea fi motivul principal pentru care multe corporații americane de acum cincizeci de ani( să ne gândim la Sears Roebuck, American Motors, Pan American, Airlines, Westinghouse) fie s-au redus, fie au ieșit complet de pe piață.

În sensul cel mai larg, creația este parte inseparabilă a alcătuirii lumii. Deși mulți dintre noi nu mai cred cu adevărat în povestea biblică a creației, recunoaștem că lumea este populată de creaturi vii și creații vii, fiecare măcar un pic diferită de toate celelalte.