Mintea lucrează în imagini
„Mintea mea lucrează în imagini”, este declarația confesivă a lui Jean Robertson într-un articol din Writer’s Digest ( februarie 2008). Apoi completează: „Scrisul îmi vine tot în imagini. Când scriu o carte, îmi țin munca organizată în minte printr-o metaforă –este ca și cum aș construi o casă ” [1]
De altfel, intuiția și creativitatea sunt daruri care îi aduc omului progresul. Cine nu ar vrea să aibă acasă, de exemplu, un fotoliu radiator [2]?
Sau, ce marinar nu și-ar cumpăra o uniformă cu fusuri orare ?
Aceste obiecte sunt produsul imaginației care nu încetează să uimească.
În principiu, suntem creativi, pentru că în acest fel putem fi fericiți, ne manifestăm libertatea de a ființa și scăpăm de „sclavia” educației și a cenzurii sociale. Creierul este ca o grădină și își folosește economic resursele, utilizând factorii de creștere acolo unde sunt necesari. Ca și mușchii, celulele cenușii au nevoie de antrenament pentru a rămâne în formă. Talentele pe care nu le folosim dispar. Așa că, omul își manifestă creativitatea în feluri diferite, de la delicioasele măncăruri, vestimentație, decorarea interioarelor, până la cele mai subtile forme ale artei, doar pentru a fi fericit. Fericirea nu este ceva întâmplător, ci urmare a unor gânduri și acțiuni corecte și presupune, așa cum spunea Dalai Lama, „trei secrete: hotărâre, efort și timp”[3]
Creativitatea este o manieră de a scăpa de plictiseală și monotonie și de a-ți câștiga un loc al tău în Univers, prin manifestare neîngrădită. Este în legătură cu procesul de cunoaștere. Curiozitatea ne influențează viața în mare măsură, așadar ne duce către descoperire.
Zilele trecute, o colegă, profesoară de biologie, mi-a scris pe o bucată de hârtie următorul mesaj: „Dacă vei săpa adânc în tine însuți, vei vedea marea de aur pusă la dispoziția ta, pentru a sculpta viața ființării tale ”. Ioana m-a făcut să mă gândesc la faptul că darul creativității ne sculptează, ne clădește existența clipă de clipă, ajutându-ne să ne ținem mintea deschisă pentru a schimba modul în care privim lumea. Puterea imensă ce ne-a fost dată la naștere, așteaptă să fie folosită.
În cartea „Darurile imperfecțiunii” , Brene Brown definește zece principii ale vieții trăite din plin, care arată ce e de făcut pentru a produce o astfel de viață. Dintre acestea, eu cred că cele care definesc în mod deosebit o viață conștientă, în care ești ghidat de propria valoare, sunt următoarele :
1.Dezvoltă-ți autenticitatea: nu te mai gândi mereu la ce spun alții
2.Dezvoltă-ți compasiunea față de tine însuți: renunță la perfecționism
3.Dezvoltă-ți intuiția și încrederea în tine și în ceilalți[4]
Așadar, am convingerea că autenticitatea, compasiunea, încrederea, intuiția și creativitatea ne fac unici, ne fac adaptabili, într-un univers în care suntem supuși stresului și cotidianului copleșitor.
Suntem dotați cu un creier configurat structural pentru învățarea de noi cerințe și perfecționarea acestora. Cercetătorii au ajuns la concluzia că funcțiile emisferei drepte sunt mai mult de natură creativă, intuitivă, spațială, emoțională. Când suntem creativi, adoptăm noutatea. Când suntem intuitivi, proiectăm posibilitățile necunoscute. Opusul lor înseamnă încremenirea în rutină sau într-o schemă banală.
- H. Huxley scria: „Stai jos în fața realității ca un copil mic și fii pregătit să renunți la orice noțiune preconcepută, urmează umil Natura, oriunde și în orice abis te conduce, altfel nu vei învăța nimic.”[5]
Așadar, cea mai mare descoperire a omului este aceea că poate avea o altă viață, printr-o simplă schimbare de atitudine.
În multe din tradițiile șamanice și în multe din alte izvoare există ideea că o parte a noastră, inconștientă, spirituală, poate ajunge peste granițele timpului și este responsabilă pentru destinul nostru. Kahunas numesc aumakua acel aspect invizibil sau sinele superior care poate percepe părțile din viitor ce sunt cristalizate sau stabilite. Gândul este constructor, iar misticii din Tibet susțineau că fiecare acțiune mentală produce valuri de energie misterioasă, vizualizarea în mod repetat aducând în plan real creația dorită. Paramahansa Yogananda sfătuia oamenii să vizualizeze viitorul pe care și-l doreau pentru ei și să-l încarce cu energia concentrării.
„Vizualizarea corectă, prin exerciții de concentrare și de voință ne fac capabili să materializăm gândurile nu numai ca vise sau viziuni pe tărâmul mental, ci și ca întâmplări pe tărâmul material.”[6]
De aceea, creativitatea, în ziua de azi, este folosită în programarea neurolingvistică pentru ancorarea resurselor, pentru fobii etc, fiind utilă în terapii și consiliere personală, alături de procesul de vizualizare. Dar să ne amintim și de faptul că, uneori, creativitatea unor scriitori a fost o modalitate de anticipare a viitorului. Cine nu a citit Jules Verne și nu a constatat cu surprindere că acesta și-a imaginat în opere aspecte ale realității viitoare (sssssssubmarinul, de exemplu).
Orice am spune noi, un lucru devine cert: Mintea lucrează în imagini
[1] Nina Munteanu, Manual de scriere creativă, p. 55
[2] Jaques Carelman, Catalogul obiectelor de negăsit,p 30,51
[3] Dalai Lama și Culler, Die Regelor des Glucks,p.56
[4] Brene Brown Curajul de a fi vulnerabil, , p. 22
[5] Universul Holografic, M Talbot, p 19
[6] Universul Holografic, M Talbot, p. 235