Patru metode de a trezi motivația copiilor

De curând am descoperit, observându-i cu mare atenție pe elevii mei, că sunt interesați să observe, dar mai ales să înțeleagă cât mai multe aspecte ale comunicării non-verbale: gesturi, mimică sau expresii corporale. Acest lucru a declanșat în interiorul meu dorința de a mă documenta din ce în ce mai mult în acest domeniu, dar și de a îi învăța pe ei cum să descifreze mici “trucuri” ale comunicării non-verbale.

Așa că,  am început studiul prin lecturarea tehnicilor celui mai cunoscut expert din lume în limbajul trupului, Allan Pease, care prezintă metode eficiente prin care poți avea succes ca agent de vânzare în lucrarea cu titlul „Întrebările sunt de fapt răspunsuri”.Dacă înțelegem semnalele pe care le transmite trupul partenerului nostru de comunicare și suntem atenți să răspundem corespunzător semnalelor primite, atunci vom deschide drumul spre reușită. Metodele trebuie dublate, însă, de abilități de comunicare, dar mai ales, de relația pe care o stabilesc protagoniștii proiectului.

Drept urmare, lecturând despre Cele „Patru Chei” ale cufărului cu comoara rețelelor de vânzări directe, m-am gândit că acest principiu se poate extrapola și la stabilirea unei relații de tip cadru didactic-elev,  relație de comunicare și sintalitate extraordinară.În continuare veți regăsi Cele patru cheiale cufărului cu comorile relației, prezentate într-o manieră personală.

1. „Topește gheața”. Scopul acestui prim pas este de a crea o relație afectivă cât mai stabilă cu elevul,mai ales în perioada de început când ai un colectiv nou de copii, povestindu-i cât mai multe lucruri despre tine și încercând să descoperi lucruri despre el. Dacă acel copil te va plăcea, cu siguranță îi va plăcea tot ce vine din partea ta ca și dascăl: proiecte, ideologii, conținuturi, implicare. În consecință, se va stabili o relație de încredere, ce denotă sinceritate și generozitate din partea celor două persoane. 

2. “Găsește butonul fierbinte”. Această „cheie” se referă la descoperirea pasiunilor copilului sau mai bine zis la găsirea Factorului Motivațional Primar sau la acel element declanșator care îl ademenește pe copil în realizarea obiectivelor educaționale. De exemplu, unui elev kinestezic îi vor plăcea jucătorii de fotbal sau mașinuțele, pe când unui elev vizual îi va plăcea să exploreze imagini sau simboluri imagistice ale unor obiecte. De asemenea, pentru a explora acest buton fierbinte este necesar ca în experiența educațională a copiilor să integrăm toate experiențele senzoriale: vizuale, auditive, olfactive, kinetice.

3. „Apasă butonul fierbinte”. În cadrul dezvoltării acestei „chei”, trebuie să îl convingem pe copil că mediul educațional este unul prietenos, de încredere, care ține cont de pasiunile sale, de dorințele sale, cu alte cuvinte care respectă și se pliază pe harta lui mentală.Astfel, elevul va învăța cu plăcere, va fi motivat emoțional să transforme obiectivele educaționale în obiective personale, iar convingerile cadrului didactic vor fi deja și convingerile elevului.

 

4. “Obține implicarea”. Aplicarea tehnicilor și metodelor potrivite prin care îl determinăm pe elev să devină partenerul nostru în procesul instructiv –educativ se înscrie în desfășurarea firească a activității educaționale. Dacă acțiunile noastre, ale cadrelor didactice se vor baza pe găsirea factorului motivațional primar, elevii noștri vor deveni niște indivizi capabili să-și caute propriile soluții la problemele pe care le întâmpină și vor căpăta mecanismele necesare de autoreglare emoțională.

În folosirea tehnicii celor “patru chei” elevii noștri vor fi mereu cei care ne vor spune ce își doresc în realitate, în timp ce noi, profesorii, vom fi cei care îi vor asculta, iar înțelegându-le nevoile de învățare vor deveni barometrul nostru zilnic în realizarea obiectivelor educaționale.