Tu cum îți petreci vacanța de vară?
Vacanța de vară este una dintre cele mai mari bucurii ale copiilor, însă pentru părinți poate fi o perioadă destul de solicitantă, cu atât mai mult cu cât aceștia își doresc să îmbine utilul cu plăcutul și să nu le ofere copiilor doar distracție, ci și educație.
Vacanța reprezintă, pe de-o parte, sfârșitul anului școlar, adică gata cu activitățile de predare, cu învățatul ca sarcină la ordinea zilei. În acest context vacanța pare o adevărată ușurare.
Dar chiar și o istorie atât de banală și de veche cum este sosirea vacanței ne face totuși să ne întrebăm: și în vacanță ce fac copiii?
În condițiile în care stilul clasic de vacanță și de concediu al părinților este într-o continuă transformare datorită contextului profesional și socio-economic, copiii sunt în situația de a avea nevoie să-și petreacă vacanța tot la grădiniță/școală.
Astfel, vacanța se transformă într-o “școală de vară”, plecând de la nevoia părinților de a găsi copiilor activități pe perioada verii, dar și de la posibilitățile lor din ce în ce mai mici de a petrece cât mai mult din această vacanță alături de ei.
Întrebarea pe care vă invit să o gândim împreună este cum simt copiii acest lucru ?
Voi pleca de la două afirmații pe care le-am auzit de la copii. Prima îi aparține unei eleve care, întrebând-o cum își va petrece vacanța, mi-a răspuns: “Mă voi plictisi, voi sta în cea mai mare parte singură acasă deoarece colegii mei vor fi plecați și părinții mei vin foarte târziu. Probabil voi sta la calculator”.
Iată o opțiune pentru vacanță, calculatorul, mereu la îndemână și totuși într-un conflict permanent cu părinții care nu agreează această idee. În fapt, ceea ce spunea ea era legat doar în aparență de plictiseală, pentru că ceea ce exprima această plictiseală era tristețea de a petrece acest timp liber singură.
A două afirmație îi aparține unei fetițe de 4 ani, care își petrecea prima zi de vacanță la grădiniță, în cadrul unui atelier de pictură. Privind în jurul ei și nevăzându-și toți colegii fetița a întrebat : “Dar restul unde sunt? Și dacă e vacanță eu de ce sunt la grădiniță?”
Indiferent de varianta aleasă de părinți pentru felul în care copilul își va petrece vacanța de vară, este foarte important ca ei să reușească să delimiteze între ideea de școală și vacanță. Să facă diferența pentru copil între ceea ce înseamnă activitățile școlare și cele de vacanță.
Lipsa acestei diferențe produce confuzia copilului și chiar refuzul său pentru anumite activități. Prezența pe perioada vacanței de vară în programul copilului a unor activități extrașcolare cum ar fi: pictură, teatru, dans, ateliere de creativitate sau spontaneitate, activități sportive (înot, tenis, etc) sunt foarte benefice pentru că îi aduc posibilitatea de a se exprima în grup și de a-și face cunoștințe noi, de a-și dezvolta diferite abilități și de a-și crește încrederea în sine.
Este necesar însă ca ele să corespundă și dorinței copilului de a participa, să-i facă plăcere, să nu fie confundate cu o continuare a grădiniței sau a școlii, ci să aibă un specific distractiv, relaxant, plăcut.
De asemenea, alegerea unei tabere sau a unor excursii pentru copil joacă un rol important în dezvoltarea lui și în creșterea autonomiei și a capacității de separare. O astfel de experiență rămâne foarte multă vreme în amintirea copilului și constituie un pas important în procesul lui de maturizare.
Un moment foarte important din vacanță este pentru copil cel petrecut împreună cu părinții. Indiferent de locul ales, de durată sau de modalitate, pentru copil ceea ce contează este timpul petrecut în familie, împreună cu părinții, un timp doar pentru ei.
Și pentru că orice vacanță trece și va veni din nou grădinița sau școala, este bine ca părinții să încerce să păstreze pe perioada verii pe cât posibil un ritm și un program al copiilor (cu o mai mare libertate și flexibilitate), pentru a evita trecerea bruscă de la absența oricăror repere la un program strict, trecere suportată cu mari dificultăți de copii.
Vă invit să lecturați o listă cu lucrurile pe care le puteți face împreună cu copilul și care îl ajută să se dezvolte frumos și armonios.
Dezvoltare fizică și jocuri zgomotoase
- Mersul (drumuri cu curbe, mers pe un trunchi de copac, pe o scândură de lemn, urcatul pe un deal)
- Alergatul (să alergi după copil să-l prinzi, alergatul printre obstacole)
- Jocul cu una sau mai multe mingi (le aruncăm, le plimbăm, le legănăm, le prindem)
- Săriturile (peste obstacole, elasticul)
- Cățărare (pe canapea, printr-un cerc, printr-un tunel)
- Masajul picioarelor și al spatelui (covorașe pentru masaj, cereale, mers pe vârfuri etc.)
- Dansul
- Să meargă în mâini cu ajutorul dumneavoastă (roaba)
- Înotul sau diverse jocuri în apă
- Jocurile cucu-bau și de-a v-ați ascunselea
- Gimnastică de înviorare, eventual însoțită de poezioare
- Mersul pe bicicletă
Motricitate
- Atingerea, sortarea, încheierea, apăsarea (nasturilor, cataramelor, capselor, butoanelor, fermoarelor)
- Cupe și cutii cu găuri și inserții (pentru obiecte mici sau diverse forme)
- Să rupă ceva
- Boabe de fasole, spaghete, cereale (să le verse, să le sorteze, să le adune, să facă o compoziție artistică, să le semene)
- Imagini-stick-uri
- Pregătirea mesei (aluat, salate, ceai etc.)
- Șireturile
- Nisipul
- Conturarea unor lucruri din creioane, pietre, boabe de fasole
- Cuburi, blocuri, Lego
- Jocuri cu degetele
Creație
- Să deseneze cu acuarele, vopsele acrilice, vopsea pentru finger-painting (cu degețelele)
- Să facă figurine din plastilină, din aluat
- Tot felul de aplicații (din imagini decupate, forme, bucăți rupte)
- Desenul cu pixul, creioanele, cariocile
- Să învețe să taie hârtie cu foarfeca pentru copii
- Obiecte din materiale naturale (conuri, nuci, pietre)
- Să contureze forme cu pixul pe hârtie
- Lucru manual împreună cu un adult (păpuși textile, căsuță pentru păpuși, garaje pentru mașini, papier-mache etc.)
Jocuri de rol
- Să hrănească, să îmbrace, să scalde, să pună la somn, să vindece păpuși, inclusiv păpuși de hârtie.
- Magazinul, coaforul
- Mașinuțe și alte mijloace de transport
Memoria, logica, culori, forme, volum
- Flash cards și jucării (ce e în plus, ce lipsește, deosebiri, ce a dispărut, ce s-a schimbat, să găsească perechea, să găsească alta similară, să hrănească animalele, să distribuie căsuțele, generalizări etc.)
- Înșiruire (de margele, zaruri, flash cards)
- Domino
- Puzzle-uri, imagini tăiate, alegerea formelor
- Sistematizarea și gruparea jucăriilor, flash cardurilor (după formă, volum, culoare, borcane și capace).
Jocuri senzoriale (auzul, mirosul, gustul, senzațiile tactile)
- Instrumente sonore și obiecte de uz casnic (jocul cu acestea, să ghicească ce sună, consecutivitate în funcție de nivelul de zgomot)
- Muzică variată (clasică, populară, cântecele pentru copii). Copilul poate desena pe fundal muzical, sau poate face exerciții fizice.
- Să ghicească mirosurile și gusturile.
- Să atingă diferite stofe, hârtie aspră, diferite obiecte. Să ghicească ce lucruri atinge.