PROVOCAREA GRUPEI MIJLOCII
Ce repede a trecut timpul! Parcă ieri erau niște ghemotoace speriate de tot ceea ce era nou. Plângeau cu toții în holul grădiniței când îi aduceau părinții dimineața. Dar, a trecut un an și au aflat că pot avea încredere în educatoare și persoanele ce îi întâmpină la grădiniță. Au aflat că, tot aici, la grădiniță avem mulți prieteni și timpul se scurge lin si frumos de parcă nici nu îl simțim și acum se simt in siguranță și la fel de confortabil ca acasă.
La preșcolarii de grupă mijlocie, cercul de cunoștințe despre lumea ce îi înconjoară se lărgește simțitor. Activitatea copilului devine mai variată, mai complexă: conținutul jocurilor se îmbogățește, activitățile obligatorii implică un efort intelectual și fizic mai mare, cunoștințe mai bogate. Ca urmare, întreaga activitate psihică a copilului se dezvoltă intens.
Percepția se desprinde treptat de acțiunile cu obiectele și începe să se desfășoare ca un proces independent, având sarcini și moduri proprii de realizare. La această vârstă se conturează pentru prima dată scopul și sarcinile memorării voluntare. În procesul de memorare se manifestă interesul pentru aspectul sonor al poeziilor, sensibilitatea pentru forma limbii, care favorizează învățarea rapidă a versurilor.
Dacă la vârsta de 4 ani limbajul copilului se îmbogățește destul de mult, de la 4 ani jumate spre 5 ani, în evoluția limbajului va interveni o cotitură esențială: dezvoltarea limbajului interior. Datorită acestui fapt, procesele de memorare și de gândire se vor putea desprinde de acțiunea concretă: ele se pot dezvolta ca operații mintale independente. În ceea ce privește dezvoltarea limbajului, importante la această vârstă sunt succesele în însușirea practică a vorbirii gramaticale: legarea propozițiilor în fraze, însușirea declinării, conjugării etc. Interesul copiilor pentru aspectul sonor al limbii îi face să fie atenți la pronunțare, să se corecteze reciproc. Ei pun nenumărate întrebări adulților pentru că sunt foarte curioși și doresc să descopere fenomenele din jur.
Este vârsta lui „De ce?” și a lui „Ce este/înseamnă asta?”, întrebări prin care copiii descoperă lumea și învață o multitudine de informații noi. Odată ieșit din tumultul anului trei de viată, dominat de NU și de explozii intense de furie, lumea preșcolarului capătă alte dimensiuni, pe care le vor explora prin joc și prin zecile de întrebări pe care le va pune mereu, legat de tot ceea ce îl înconjoară. Dată fiind activitatea cerebrală extrem de intensă a copilului în această perioadă de varstă – nicicând creierul nostru nu este mai activ și mai pregătit să învețe că în prescolaritate – educatoarea va trebui să răspundă cu răbdare și blândețe tuturor întrebărilor copiilor, pentru că astfel nu doar că vor hrăni nevoia de cunoaștere a acestora, dar îi vor forma o atitudine pozitivă față de învățare și îi vor păstra dinamică curiozitatea și spiritul de explorare, fără de care învățarea nu este posibilă.
La 4-5 ani preșcolarul face un salt în dezvoltarea de abilități sociale și emoționale. La această varstă, copiii se joacă bucuroși cu alți copii și învață încet-încet să își înțeleagă propriile nevoi și emoții, precum și pe ale celorlalți; își fac prieteni, își organizează jocurile, pot să împartă jucării și să își aștepte rândul la activități. Ne putem întâlni însă și cu momente dificile, în care crizele de furie și opoziționismul, care erau la ordinea zilei cu un an-doi în urmă, își pot face din nou apariția în repertoriul comportamental al copilului, cu atât mai mult cu cât el poate învăța că astfel obține ceea ce își dorește. Jocurile fizice pot fi preferate în egală măsură cu activitățile liniștite, în care li se citesc povești, desenează sau rezolvă un puzzle. De asemenea, devin frecvente jocurile „de-a diverse” (mama și tata, doctorul, supereroii) care reprezintă excelente oportunități în care copilul exersează roluri sociale diferite de adult ce îl vor pregăti pentru conduita socială din anii următori.
Se poate întâmpla ca în această perioadă copiii să vorbească despre lucruri imaginare ca și când ar fi reale. Acest lucru se întâmplă nu pentru că vor să ne supere sau să ne inducă în eroare, ci pentru că, în această perioadă, gândirea preșcolarului are caracteristici „magice”, care fac ca granița dintre real și fantastic să fie foarte fragilă. Același atribut magic face ca lumea reală a copiilor să fie populată de personaje înfricoșătoare din povești și filme, astfel încât vom remarca o intensificare a emoției de frică. Monstrul din dulap, balaurul de sub pat, întunericul din casă sau chiar personaje precum clovnul de la circ sau chiar Moș Crăciun, nu doar că sunt foarte reale pentru copii, dar îi și sperie foarte tare, chiar mai tare decât atunci când erau mult mai micuți.
La această vârstă, copilul învață că nu este totul numai despre el. Începe să înțeleagă sentimentele celor din jur și devine din ce în ce mai bun în rezolvarea conflictelor și în controlarea emoțiilor. Este vârsta la care începe să înțeleagă și să se supună regulilor. Cu toate acestea, este normal ca din când în când să fie necooperant. Copilul din grupă mijlocie devine mai independent și îndreptându-se către vârsta de cinci ani, el devine conștient de faptul că este o persona unică, atât în ceea ce privește aspectul fizic, cât și în legătură cu personalitatea sa.
Acestea sunt doar câteva repere ale dezvoltării copilului de grupă mijlocie. Aventura continuă și eu mă simt pregătită alături de ei să îi descopăr și apoi să descoperim împreună toate provocările acestui nou an de grădiniță.