Recenzie carte: “FOCUS. MOTIVAȚIA ASCUNSĂ A PERFORMANȚEI”

Psihologul Daniel Goleman studiază de peste 20 de ani cele mai noi descoperiri din științele socio-umane și nu numai. Cartea “FOCUS” oferă argumente în favoarea dezvoltării atenției, care, în opinia lui, funcționează ca un mușchi – dacă nu e antrenată se atrofiază, folosită cum trebuie, însă, se dezvoltă și crește.

Copiii din ziua de azi cresc într-o nouă realitate, una în care ei sunt pe aceeași frecvență de undă mai degrabă cu echipamentele moderne și mai puțin cu oamenii, lucru fără precedent în istoria umanității.

“Angajarea în lumea virtuală vine cu un preț, plătit prin sacrificarea timpului petrecut cu oamenii în carne și oase – mediul în care învățăm să citim semnele nonverbale. Noua generație de inși care se văd aruncați în această lume digitală s-ar putea să se priceapă la tastarea pe dispositive electronice, dar se poate să fie complet neajutorați când vine vorba de comportamentul celui din față în timp real – mai ales să simtă consternarea celorlalți când se opresc în mijlocul unei conversații pentru a citi un mesaj primit.” [1]

Cartea este structurată în  șapte părți ( Anatomia atenției, Conștiința de sine, Cum îî citim pe ceilalți, Conștientizarea contextului mai larg, Un antrenament cu cap, Un lider care acordă atenție, Viziune de ansamblu).

Autorul îți oferă prilejul de a te opri pentru o clipă și de a reflecta asupra existenței tale-VIAȚA PE PILOT AUTOMAT.  Într-o manieră extrem de plăcută, inserează informații științifice pentru a demonstra ideea creierului uman  conceput din două sisteme semiindependente, în mare măsură separate – două minți care lucrează simultan. Mintea are un repertoriu nesfârșit de idei, amintiri și posibile asocieri, așteptând doar să fie puse la lucru. Când suntem superconcentrați, absorbiți de un torent de tentații, posibilitatea ca ideea potrivită să se conecteze cu amintirea potrivită, în contextual potrivit se îngustează în mod considerabil. Albert Einstein spunea “ Mintea intuitivă este un dar sacru, iar mintea logică este un slujitor credincios. Am creat o societate care prețuiește slujitorul și a uitat de adevăratul dar”[2]

A surprinde în plină acțiune o minte care rătăcește este un lucru greu de realizat. Viața socială ne încurajază să stăm liniștiți în bancă la școală sau pe scaun la birou concentrându-ne atenția pe rând asupra câte unui lucru. Am face bine să scoatem ștecherul din priză –ne sfătuiește autorul- cu regularitate. Momentele de liniște ne ajută la refacerea capacității de concentrare și la recăpătarea stăpânirii de sine.

Daniel Goleman vorbește de BUSOLA INTERIOARĂ – o stea polară care îi călăuzește pe oameni în viață, pentru a urma cele mai profunde valori și scopuri – oferind exemplul unui fost coleg de școală, căruia nu îi plăcea să învețe, pe care destinul- un accident de mașină- l-a apropiat de regia de film și care ulterior a devenit unul dintre cei mai celebri regizorii- George Lucas ( Războiul Stelelor). De altfel, cartea lui Goleman este plină de exemple elocvente pentru a sublinia motivația ascunsă a performanței și pentru a demonstra ideea că harta corpului nostru este realizată de creier. “ Cum își dau seama performerii că sunt aproape să atingă perfecțiunea? Instinctul te face să simți. Stii mai întâi când o simți în articulații, înainte să o simți în inima ta ”[3]

Cei care au un potential ridicat de învățare pot uneori să ajungă să se zbată să iasă la liman. Știința cognitivă a demonstrat că atenția are o capacitate limitată-memoria care procesează creează un gât de sticlă care ne permite să reținem doar atât cât ne este de folos la un moment dat. Pe măsură ce îngrijorările încep să ne erodeze capacitatea limitată de concentrare a atenției, aceste gânduri irelevante îngustează lățimea benzii de atenție disponibilă.

 “ Educatorii din primii ani de școală ne spun: Am nevoie ca acești copii să vină pregătiți să stea cuminți în bănci, să se concentreze, să își gestioneze emoțiile, să asculte îndrumările, să colaboreze și să își facă prieteni. În acest fel îi putem învăța să citească și să facă operațiuni de aritmetică. ”[4] În esență, însă, cei mai mulți dintre ei sunt pregătiți pentru eșec.

Avem puterea de a alege, de a transforma invizibilul în palpabil, de a fi mereu prezenți în sala de fortă a minții.

Cartea este un ghid pentru viață, o argumentație a importanței atenției în activitățile noastre zilnice, în cunoaștere, și ne orientează ușor și  frumos către laboratorul nostru lăuntric.

 

[1] Daniel Goleman – FOCUS –CURTEA VECHE-p 17

[2] Daniel Goleman – FOCUS –CURTEA VECHE-p 55

[3] Daniel Goleman – FOCUS –CURTEA VECHE-p 77

[4] Daniel Goleman – FOCUS –CURTEA VECHE-p 95