LA ȘCOALĂ, TRANSMITEM MAI ÎNTÂI EMOȚII, APOI INFORMAȚII

Atât părinții cât și profesorii visează la o educație excelentă.  Știm cu toții că în ziua de astăzi, pentru a fi profesor, e nevoie de multă pasiune, răbdare și, de ce nu, talent actoricesc. Formarea de copii sociabili, fericiți, liberi și întreprinzători este visul oricărui părinte și dascăl.

Ar fi minunat dacă ar exista rețeta perfectă. Până atunci însă, predând într-o școală privată, am descoperit și am învățat cât de important este să fii mereu deschis, să ții cont de faptul că fiecare copil este unic, talentat și deosebit! Este necesar ca pe parcursul demersului didactic să poți ajunge la sufletul copilului, să-i  transmiți informații învăluite în emoții.

În cartea sa Părinți fericiți, profesori fascinanți”, Augusto Cury, ne dezvăluie câteva secrete despre cum putem  să  devenim profesori  (părinți)  mai buni.

  1. PROFESORII BUNI STĂPÂNESC METODOLOGIA, PROFESORII FASCINANȚI AU SENSIBILITATE

Pe lângă cunoștințele didactice, un profesor nu trebuie să uite niciodată că rolul său este și acela de a transmite emoții. În momentul în care “predăm”, să ne uităm în ochii elevilor noștri și să-i invităm, din priviri, în aventura cunoașterii. Profesorii trebuie să reprezinte un model pentru elevii lor, să fie precum un stâlp al vieții și nu al școlii. Să nu uităm niciodată că noi, profesorii, suntem în primul rând ființe umane! În actul predării, nu trebuie să ne transformăm în niște roboți deținători de informații și, cu atât mai puțin, să nu-i transformăm pe elevi în “magazii” de informații! Blândețea, solidaritatea, toleranța, integrarea sunt esențiale și trebuie să primeze în orice demers educativ!

  1. PROFESORII BUNI SUNT MAEȘTRI TEMPORARI, PROFESORII FASCINANȚI SUNT MAEȘTRI DE NEUITAT

În urma unui simplu exercițiu de rememorare, cu toții am putea da numele unor profesori buni, extraordinari, care ne-au influențat în anii de școală. Am avut profesori pe care i-am respectat, pentru care am învățat, de care ne-am temut…dar pe câți dintre ei i-am iubit? Pe cați dintre ei am dori să-i căutam și să le mulțumim pentru tot ce au făcut pentru noi? Câți dintre ei sunt maeștri de neuitat? Profesorul fascinant, spre deosebire de profesorul bun, va avea mereu grijă să-și transforme elevii în creatori de idei, să-i umanizeze și să-i formeze pentru viață. Și pentru că “informațiile sunt arhivate în memorie, iar experiențele sunt săpate in inimă”, noi, profesorii, avem rolul de a ne stimula elevii în administrarea propriilor gânduri, de a-i apropia de sufletul nostru prin povestirea de istorioare despre propria noastră viață.

  1. PROFESORII CARE IȘI IMPUN AUTORITATEA SUNT ACEIA CARE SE TEM DE PROPRIA LOR VULNERABILITATE

Orice educator trebuie să pună limite, nu să le impună! În stabilirea regulilor, trebuie să existe un dialog permanent între profesor (părinte) și copil. Copiii înțeleg foarte multe lucruri, mai multe decât ne așteptăm noi uneori. Condiția este să li se explice “de ce”..  Autoritatea, pentru a fi viabilă, trebuie cucerită prin dragoste si răbdare. Un profesor (părinte) trebuie sa acceseze universul copiilor, să le educe emoțiile și să-i înțeleagă.

 

Bibliografie: Augusto Cury: „Părinți străluciți, profesori fascinanți”