Un start bun la grădiniță
Cu siguranță, grădinița de astăzi nu mai este grădinița pe care o știam noi cu mulți ani în urmă, așa cum nici copiii nu mai au aceeași abordare a provocărilor. Pentru ca adaptarea la grădiniță să fie cât mai ușoară, pregătirea copilului trebuie să înceapă cu mult timp înainte. Când spun mult timp, nu mă refer la 1-2 săptămâni, ci chiar la cel puțin o perioadă de 6 luni.
Fiecare părinte își dorește ca fiica/fiul să exceleze, să reușească în viață la fel de sau mai bine decât a reușit el. Aflându-se în momentul în care se apropie începerea grădiniței, realizează însă că motivația copilului de a merge la grădiniță nu vine de la sine, ci trebuie susținută, cu multă răbdare, astfel încât potențialele probleme ce țin de adaptare să fie soluționate. Sigur că el vrea să se adapteze în scurt timp cu schimbarea, “să știe”, “să fie primul” și să ia numai “foarte bine”, însă fără o îndrumare corectă, startul poate fi anevoios, iar abilitățile solicitate de procesul educativ nu se vor dezvolta. ( Psihologie educațională, Viorel Mih )
Chiar dacă nu este ușor de crezut, 15-20 de minute pe zi dedicate jocului, în care copilul este antrenat într-un program intercativ, fac o mare diferența și ajută enorm la pregătirea copilului pentru noua etapă din viață lui căreia trebuie să-i facă față – grădinița.
Jocurile vor viza ariile de dezvoltare a copilului:
- dezvoltarea socială și emoțională
- dezvoltarea limbajului
- dezvoltarea cognitivă
- dezvoltarea fizică (abilități motorii fine și grosiere)
- dezvoltarea estetică și creativă
Un rol deosebit îl are dezvoltarea socială și emoțională care se referă la achiziționarea și deprinderea principalelor abilități sau aptitudini de relaționare cu ceilalți și vizează formarea conceptului de sine a copilului prin capacitatea de a reuși să se perceapă ca o persoană unică, individuală și de a recunoaște emoții, sentimente, trăiri.
Cercetările din domeniul psihologiei dezvoltării au dovedit faptul că nu este suficient să dezvoltăm abilitățile intelectuale ale copiilor. În urma studiilor, s-a observat că începând cu primii ani de viață și până la vârstă adultă, conștientizarea trăirilor emoționale, gestionarea acestora și abilitatea copilului de a-și face prieteni, sunt cel puțin la fel de importante ca și abilitățile intelectuale (inclusiv pentru reușita la școală).
Cum ne jucăm ?
Jocul de rol este cel prin care copilul se poate regăsi în tot felul de situații din viață reală. Pur și simplu intră în pielea unui personaj antrenându-se în găsirea celor mai bune strategii de rezolvare a unor probleme cu care el se confruntă. De exemplu: începe grădinița și nu știe cum va fi; este supărat că alt copil îi smulge jucăria și nu știe cum să reacționeze; va fi petrecerea lui aniversară și are o mulțime de emoții și întrebări. Jocul de rol este practic o explorare a problemelor care apar în tot felul de situații sociale complexe. Părinții sunt invitați să se alăture copilului în organizarea jocului, urmând ca, prin intermediul diverselor personaje, fictive sau nu, să explice, să dea răspunsuri potrivite contextului vizat.
Jocurile pot avea denumiri simple, dar sugestive: de-a grădinița; de-a pompierii; de-a mama și tata etc. Prin intermediul acestor jocuri, copilul poate pretinde că este altcineva; se comportă și vorbește ca o altă persoană, favorizând dezvoltarea abilităților de autoreglare, atât de necesare în contextul începerii grădiniței.
Grupul de copii
Este foarte important ca un copil, încă de foarte mic, să interacționeze cu alți copii. Este posibil ca, la început, copilul să manifeste un comportament de respingere, de reținere, pare neinteresat și distant. Expunerea la diverse situații create prin prezența și observarea altor copii, diferiți față de el, îl ajută să accepte și alte relații decât cele cu care se simte deja în zona de comfort.
Joaca cu acești copii îi aduce experiențe noi, unele satisfăcătoare atunci când se bucură și îi face plăcere prezența lor, altele frustrante atunci când i se iau jucăriile sau copiii fac altceva decât și-ar dori el.
Foarte important pentru părinți este să observe modul în care propriul copil se raportează la ceilalți; cum reușește să stabilească relații de comunicare, chiar de prietenie; modul în care se face interesat de jocul în grup.
Expunerea la cât mai multe situații de grup asigurate prin prezența altor copii în contexte diferite: în parc, la un club, la circ, la diferite evenimente, ajută copilul să se adapteze mult mai ușor la grădiniță prin dezvoltarea abilităților sociale și de autoreglare.
Pe scurt, pentru un start bun la grădiniță:
- Asigură copilul că vei veni întotdeauna să îl iei acasă, că grădinița are un program și niciun copil nu poate rămâne aici, că toți copiii pleacă acasă urmând să revină a două zi, dimineață;
- Numește concret momentul zilei în care vei veni să iei copilul de la grădiniță: ex. după masa de prânz sau după ce se trezește;
- Ajută copilul să se familiarizeze cu activitățile și rutina grădiniței. Faceți 1-2 vizite la grădiniță timp în care să i se prezinte spațiul acesteia și să i se explice destinația fiecăruia: clasele, baia, sala de mese, sala de sport, locul de joacă etc.
- În timpul vizitei, faceți cunoștință copilului cu educatoarea grupei și cu viitorii colegi. Puteți petrece câteva minute în clasa unde urmează să meargă copilul și să îl încurajați să exploreze spațiul acesteia.
- Acasă, prin joc de rol, învățați copilul rutina de a merge la grădiniță astfel încât el să știe la ce să se aștepte, lucru care îi conferă o stare de liniște și relaxare. În timpul jocului, descrieți fiecare etapă: se trezește dimineață, se îmbracă, merge cu mașina, ajunge la grădiniță unde se schimbă cu încălțămintea de interior, o pupă pe mami și merge în clasă să se joace. Mama vine să îl ia acasă după masa de prânz sau după ce se trezește, în funcție de programul ales. Chiar dacă dorește să mai rămână, va pleca acasă, urmând să revină a două zi.
- După ce ați vizitat grădinița, vorbiți despre ceea ce a văzut acolo și aduceți în discuție rutina pregătirii pentru grădiniță: dimineața, drumul, sosirea la grădiniță, întoarcerea etc.
- Foarte important! Zâmbetul pe buze și starea de bine a părinților susțin emoțional copilul. Atitudinea pozitivă îl ajută pe copil să înțeleagă că mersul la grădiniță nu este ceva rău, ci un loc unde se va juca și își va face mulți prieteni, așa cum îl asigurăm că va fi.
- Prin stabilirea unei rutine de despărțire voioasă și revedere fericită, se poate construi încrederea copilului în părinte și în relația dintre ei. Părintele va fi calm, afectuos și va spune ferm “la revedere” asigurându-l pe copil că va veni să-l ia acasă într-un anumit moment de timp concret.
- Mai ales în perioada de început a grădiniței, oferă copilului multă afecțiune fizică. Nu nega sentimentul de frică pe care copilul este posibil să îl manifeste: “Înțeleg cum te simți, este normal să te temi și să plângi. Știu că îți este greu. Totul va fi bine pentru că ești într-un loc frumos, cu multe jucării și mulți copii cu care să te joci. Voi veni să te iau după masa de prânz sau după ce te trezești din somn”.
- În situația în care știți că veți întârzia sau că va veni altă persoană să îl ia, spuneți-i cine va veni și că urmează să vă vedeți acasă.
- Nu păcăliți copilul! Spuneți-i pe un ton calm că mergeți la serviciu, el la grădiniță și că vă veți vedea după ce se trezește din somn. Nu vă strecurați pe ușă atunci când copilul nu este atent. Procedând așa, îi veți adânci și mai mult sentimentul de anxietate și perioada de adaptare la noul mediu se va prelungi foarte mult.