Succesul nu vine nechemat
”Succesul nu este cheia fericirii. Fericirea este cheia succesului. Dacă-ți place ce faci, atunci vei avea succes„ spunea Albert Schwitzer, rezumând astfel, în două propoziții simple, volume întregi scrise de-a lungul anilor despre succes și reușită.
Dacă analizăm oamenii despre care se spune că au reușit în viață și au avut succes în activitatea lor, observăm că au în comun trei lucruri: pasiunea pentru activitatea repectivă, disciplina și perseverența. Sunt oameni care au descoperit ce le place să facă și care, cu răbdare și dedicare, și-au urmat visul, au crezut în el și nu au abandonat.
Prin urmare, pentru a ne simți realizați și a da ce e mai bun din noi, important este să descoperim ce anume ne place, ce ne stârnește pasiunea și ambiția, acea activitate care ne face să ne simțim dornici de a aprofunda, de a dezvolta și îmbunătăți, iar apoi să avem disciplina și convingerea de a o urma. Iar, pentru a o descoperi, trebuie, în anii copilăriei, să experimentăm cât mai multe lucruri, să vedem ce ne stârnește interesul, ce ne face să vibrăm, să aflăm cât mai multe despre lumea în care trăim, să ne cunoaștem abilitățile, calitățile și defectele.
Este un proces îndelungat și complex, la care părinții, școala, educația și societatea trebuie să participe activ.
Sistemul de educație are unul dintre rolurile cele mai importante pentru că furnizează o gamă largă de opțiuni și ne formează. Un sistem de educație eficient ne ajută să ne descoperim și ne oferă instrumentele necesare reușitei: cunoașterea, autocunoașterea și perseverența. Școala este mediul în care facem primii pași în experimentarea abilităților și cunoștințelor noastre, în care începem să descoperim lumea și pe noi înșine, în care ne dezvoltăm gândireea critică și analitică, creativitatea, ne descoperim pasiunile, în care începem să ne identificăm aspirațiile și valorile.
Este important ca, atât educatorii, cât și părinții, să creeze un mediu favorabil cunoașterii, experimentării și dezvoltării, să observe evoluția într-un mod individualizat și să ofere suport.
În ce ne privește, la nivel personal, este important să folosim aceste cunoștințe, resurse și abilități în efortul propriu de a ne găsi propria cale și a o urma, chiar și atunci când este plină de obstacole. În acest punct intervin cele mai multe probleme pentru că, de multe ori, ne lăsăm influențați într-o direcție sau alta și abătuți de la ceea ce simțim că este potrivit pentru noi. De aceea sunt importante autocunoașterea, perseverența și disciplina.
Oameni ca Nadia Comaneci, Steve Jobs, Einstein sau Marie Curie au reușit pentru că au avut o pasiune și au luptat pentru ea, fără să dea înapoi la cel mai mic semn de dezaprobare. Au rămas fermi în dorința lor de a excela și de a-și urma visul.
Rita Levi Montalcini, distinsă cu Premiul Nobel pentru Medicină, și-a dedicat întreaga viață neurologiei și a reușit, în timpul războiului, într-un laborator improvizat în camera sa, să descopere unul dintre cele mai importante aspecte legate de structurile neuronale și anume, cum se reînnoiesc și se dezvoltă celulele sistemului nervos și, timp de aproape jumătate de secol, a fost interzisă, până la recunoașterea validității descoperirii sale.
Cunoștințele pe care le-au dobândit și diversitatea de opțiuni și abilități le-au oferit alegerea și le-au identificat potențialul pe care, apoi, l-au fructificat prin pasiuni, perseverență, disciplină și tenacitate. Pentru că au crezut în visul lor și în drumul pe care l-au ales. Educația pe care au primit-o în școală le-a deschis o poartă pe care au intrat și și-au conturat un drum prin caracter, dorință și perseverență. Fără oricare dintre acestea, succesul nu ar fi fost posibil.
Succesul nu vine nechemat. Succesul apare atunci când faci ceva cu pasiune și dedicare, dând tot ce ai mai bun. Rolul școlii este de a deschide acea poartă, pe care fiecare ar trebui să aibă șansa să intre. Nu toți o au. Dar, odată intrați pe ea, aceia dintre noi care au această șansă, ne creăm succesul prin hotărârea și dorința de a fructifica această zestre de posibilități, de a ne identifica potențialul și de a ne urma calea și visul de la capătul ei, zi de zi.