Teoria inteligențelor multiple în predarea limbii engleze

Despre necesitatea predării limbii engleze într-un mod eficient

Cunoașterea unei limbi străine de către preșcolari a reprezentat în ultimii ani una dintre cerințele predominante ale părinților, limba engleză ocupând o poziție importantă printre opțiunile acestora privind activitățile secundare la care participă copiii. Predarea limbii engleze încă de la grădiniță a devenit în ultimii ani mult mai relevantă în societatea românească având în vedere importanța acordată acestei limbi străine de către părinți, a fenomenului internațional de predare a limbii engleze ca limbă străină sau chiar ca limbă secundară și faptului că a devenit mediul de instruire în multe dintre unitățile de învățământ atât din străinătate cât și din țara noastră. Alegerea celor mai bune metode și modalități de abordare a predării limbii engleze joacă un rol important în atingerea obiectivului de a face această activitate eficientă deoarece transmiterea conținuturilor într-un mediu atractiv, într-un mod ușor de înțeles și de asimilat depinde de acest lucru.

Principiile Teoriei Inteligențelor multiple

Una dintre abordările recente în ceea ce privește metodele de predare ale limbii engleze are la bază Teoria Inteligențelor Multiple, formulată de Howard Gardner, psiholog și profesor la Harvard University. Această teorie revoluționează metodele tradiționale de predare și de raportare la elev în cadrul procesului de predare-învățare: „Este de cea mai mare importanță să recunoaștem și să dezvoltăm toată diversitatea de inteligențe umane și toate combinațiile de inteligențe. Dacă recunoaștem acest lucru, cred că vom avea cel puțin o mai bună șansă de a ne ocupa în mod adecvat de problemele pe care le întâmpinăm în viață”. Plecând de la studiile făcute de acesta s-a ajuns la concluzia că această teorie nu schimbă ceea ce avem de predat, ci ne ajută doar să schimbăm modul în care lucrăm cu elevii, ne ajută să înțelegem faptul că elevii pot fi inteligenți în diferite feluri și ne învață cum putem să-i ajutăm să evolueze în mod diferit. Din moment ce colectivul de copii unește intelecte de mai multe tipuri, elevii manifestând calități cognitive diferite, este necesar ca activitățile de la clasă și metodele de predare să le includă pe toate acestea. Teoria lui Howard Gardner, publicată pentru prima dată în 1983 a schimbat concepția asupra educației și a învățării deoarece a combătut ideea lui Jean Piaget conform căreia inteligența poate fi dedusă dintr-un singur tip de evaluare, precum testul IQ și a sugerat că există șapte tipuri de inteligență. În cea de a doua ediție a cărții “Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences”(1993) a adăugat alte două tipuri de inteligență listei inițiale. Inteligențele sunt legate de conținuturi, iar fiecare copil se raportează diferit la acestea. Datorită combinației de inteligențe, elevii reacționează diferit la aceleași conținuturi și abordări, iar succesul ține cont nu de capacitatea de a reține informații, ci de structura mentală. În felul acesta, profesorul își poate îndeplini obiectivul de a genera, în fiecare dintre elevi, experiențe de învățare personalizate, care să evite uniformizarea, în favoarea activării potențialului individual specificând că este posibil pentru copii să fie în stadii diferite de dezvoltare la momente diferite.

Stabilirea tipurilor de inteligență se face atât prin aplicarea unui test cât și prin observarea copiilor în nenumărate ipostaze și contexte. Pornind de la cele nouă tipuri de inteligențe multiple, proiectarea activităților se poate realiza ținând cont de modalitățile diferite ale copiilor de a gândi, de nevoile și de preferințele lor, conform graficului stilurilor de învățare:

Copiii cu inteligență preponderent	Gândesc	Au nevoie	Pentru a învăța preferă
Lingvistică	În cuvinte	să citească/să scrie/ să povestească să joace jocuri de cuvinte	cărti, benzi, instrumente de scris, hârtie, jurnale, povestiri dialog, discuții, dezbateri
Logico-matematică	În raționamente	să experimenteze/ să pună întrebări/să rezolve probleme logice/ să calculeze	să exploreze/ să gândească/ obiecte pentru manipulat/ excursii la muzee
Spațială	În imagini	să deseneze/ proiecteze/ să vizualizeze/ schițeze	filme/ video/ diapozitive puzzle /cărți/ ilustrate / vizite la muzee de artă
Corporal-kinestezică	Prin senzații somatice	să danseze/alerge/sară/ să construiască/ să gesticuleze să pipăie	jocuri de rol/ mișcare, sport/ experiențe de laborator
Muzicală	Prin ritm și melodii	să cânte/ fluiere/ asculte/ fredoneze/sa bată ritmul	cântatul / concerte să cânte la instrumente muzicale
Interpersonală	Comunicându-și ideile altora	să conducă/organizeze/ manipuleze/să medieze/ să relaționeze	jocuri de grup, societate adunări sociale/cluburi mentori/grupuri cu care să învețe
Intrapersonală	Interiorizat	să-și fixeze scopuri/ să mediteze să viseze/să tacă/ să facă planuri	locuri secrete/ să fie singur și să facă planuri/ să facă alegeri
Naturalistă	Observând natura	să urmărească emisiuni științifice să facă experimente/ să îngrijească plante, animale/ să colecționeze	să petreacă timpul liber în natură, să practice tehnici de relaxare să aibă condiție bună

Aplicarea Teoriei Inteligențelor Multiple în predarea limbii engleze

În mod tradițional, predarea limbii engleze se face preponderent prin raportarea la inteligența verbală și la cea logică. Atât la ciclul primar cât și la cel gimnazial metodele tradiționale presupun învățarea prin analiză gramaticală sau lingvistică iar la nivelul preșcolar prin completarea fișelor, memorarea termenilor și a poeziilor. În timp ce aceste metode se pot dovedi folositoare multor elevi, pot reprezenta eșecuri pentru cei care nu au rezultate bune la astfel de exerciții. Activitățile bazate pe Teoria Inteligențelor multiple joacă un rol vital în eficientizarea predării limbii engleze în numeroase situații diferite. Cel mai important aspect în folosirea unor asemenea activități la clasă este faptul că astfel se vine în ajutorul copiilor care pot crede despre activitățile tradiționale că sunt dificile și neplăcute.

Ideea de bază din spatele acestei teorii este aceea că este necesar ca profesorii să folosească o serie de activități care corespund tuturor tipurilor de inteligențe ale copiilor din clasă, facilitând învățarea pentru toți aceștia. De exemplu, în activitatea de profesor de limbă engleză pentru nivelul preșcolar, pentru învățarea formulării de propoziții scurte de către copii, folosesc mișcari ale mâinilor pentru delimitarea cuvintelor într-un enunț, pentru învățarea părților corpului îi antrenez pe copii în jocuri care implică mișcare, aceste exerciții stimulând inteligența kinestezică. În cazurile claselor în care tipurile predominante de inteligențe sunt cel auditiv și cel vizual, predarea cântecelor și poveștilor o realizez atât prin mijloace vizuale cât și prin mijloace auditive (ascultarea poveștilor audio concomitent cu urmărirea planșelor și indicarea personajelor care vorbesc sau a obiectelor descrise). Daca un tip de activitate nu are rezultatele dorite cu un grup de copii aceasta poate avea rezultate foarte bune la o altă clasă, în funcție de tipurile de inteligențe predominante în fiecare colectiv.

În concluzie…

Proiectarea predării limbii engleze în funcție de această teorie poate include numeroase metode folositoare care corespund fiecărui tip de inteligență: Inteligența lingvistică – dialoguri, discuții și povestiri; Inteligența logico-matematică – activități care stimulează gândirea critică și găsirea soluțiilor la anumite probleme; Inteligența vizuală – prezentări vizuale; Inteligența kinestezică – exerciții de învățare prin mișcare și de relaxare; Inteligența muzicală – exerciții de păstrare a ritmului; Inteligența intrapersonală și cea interpersonală – activități de învățare prin cooperare și de instruire individuală; Inteligența naturalistă și cea existențialistă – studiul naturii și alte studii de natura intelectuală (studiul fenomenelor, a circuitului apei în natură, etc.)

Având în vedere că trăim într-o societate în care oamenii au abilități diferite iar unitățile de învățamânt sunt mediile în care se întâlnesc multiplele tipuri de inteligențe, teoria dezvoltată de Howard Gardner este relevantă și de actualitate, fiind o bază extrem de utilă de la care putem porni pentru a dezvolta strategii care duc la predarea limbii engleze într-un mod eficient, care să corespundă nevoilor tuturor copiilor și care poate duce la eliminarea frustrărilor manifestate de aceștia, aflați în incapacitatea de a reține sau de a înțelege diferite noțiuni.

Bibliografie:

Gardner, Howard, „Inteligențe multiple – Noi orizonturi”, Sigma, București, 2006
Kellie Hayden, Gardner’s Eight Multiple Intelligences in the Classroom, Bright Hub Education, 2015
www.teachingenglish.org.uk, Multiple-intelligences article